Milionarii din agricultură, sprijiniţi de preşedinţia Republicii Moldova, îşi doresc să pună mâna pe ce avem cel mai puţin şi mai de preţ – apa. Pentru ei nu contează că ţara are de trei ori mai puţină apă potabilă pe cap de locuitor decât norma europeană, atunci când la mijloc sunt profituri uriaşe. Îşi doresc, cu orice preţ, să poată iriga culturile cu ape din subteran, chiar cu riscul de a transforma solul într-unul nefertil din cauza excesului de săruri din asceste ape. Sub presiunea preşedintelui, în Parlament s-a creat un grup de lucru pentru a schimba, în acest sens, legea apei, transmite TVR Moldova.

IGOR DODON, preşedintele Republicii Moldova: „Până la sfârşitul lunii iulie să permită din fântîni artiziene irigarea culturilor cu valoare adăugată, livezi. În toate ţările acest lucru este posibil, În România, Ucraina acest lucru este posibil, la noi nu. Nu ştiu ce s-au găsit mai catolici ca papa de la roma şi nu permit utlizarea apei din subteran la irigare, trebuie de permis acest lucru.”

Intenţionat sau nu, preşedintele Igor Dodon a prezentat o informaţie trunchiată referitoare la posibilitatea agricultorilor din ţările vecine Republicii Moldova de a folosi apa din subteran pentru irigaţii.

ALECU RENIŢĂ, ecologist: “Este un loby foarte puternic de a deschide capacul şi de a le da voie să fie stăpâni şi pe apele subterane. Nişte ecologişti, chestii de astea sunt insultătoare, este modelul lui tipic de a învrăjbi oamenii.”  

Şi asta pentru că în România este permisă irigarea cu ape din subteran doar acolo unde agricultorii nu au acces la canalele de irigaţii cu apă din râuri. În plus, forajele sunt permise doar până la o adâncime de 40 de metri. În România se irigă cu apă din subteran, care nu este periculoasă pentru sol. În Republica Moldova, însă, această apă prezintă un pericol pentru fertilitatea solului, din cauza excesului de săruri. Pe de altă parte, în Ucraina guvernul a anunţat, la începutul anului, că există riscul ca populaţia să primească apă cu program, pentru că a scăzut drastic debitul apelor subterane şi de suprafaţă.

 ALECU RENIŢĂ, ecologist:  “Nu o să mai fie soluri, ci săruri. Pământurile noastre vor fi acoperite cu o pojghiţă de sare, ele nu vor mai rodi. Dacă aţi văzut un pustiu, atunci să ştiţi că iată aşa începe pustiul de la săruri şi nisipuri care se aşează pe pământurile fertile.”

Toate studiile de până acum confirmă acest lucru şi spun că solurile Republicii Moldova sunt vulnerabile la apele subterane.

ALECU RENIŢĂ, ecologist: „Calitatea apei din Republica Moldova din subsol  nu este bună pentru irigare.” 

Ba chiar mai mult, specialiştii spun că au găsit depăşiri la nitraţi şi în apele subterane de la 120 de metri adâncime.

În plus, există riscul ca populaţia Republicii Moldova să nu mai dispună de un volum suficient de apă potabilă peste câţiva ani, dacă acest proiect va primi undă verde. Asta pentru că, potrivit unui studiu al Băncii Mondiale, există doar 500 de metri cubi de apă potabilă, pe cap de locuitor, pe an, în timp ce media europeană este 1.700 de metri cubi pe an pe cap de locuitor.

IULIANA CANTARAGIU, preşedinte, Centrul Naţional de Mediu: “Noi la categoria cu 500 metri cubi de apă per cap pe an, suntem clasaţi ca ţară cu insuficiente resurse de apă.” 

Grav este că cei care lucrează la acest proiect de lege nu ştiu câtă apă avem în subteran şi de aceea nu ştim dacă va rămâne suficientă pentru consum, după ce ar începe irigaţiile.

ALECU RENIŢĂ, ecologist: “Ei nu cunosc câtă apă potabilă subterană avem. O căldare, o sută, 500, ca să poţi să spui că noi avem atâta apă şi în 50 de ani scoatem atâta apă şi mai rămâne pentru apă potabilă încă atâta. Nu există niciun studiu.”

Autorităţile vor sa permită agricultorilor să extragă apa pentru irigaţii de la o adâncime de până la 400 de metri, pentru 5.000 de hectare, la început.

Specialiştii susţin că apa subterană trebuie conservată, solicitare semnată de 70 de ONG-uri de mediu, care a fost deja expediată Parlamentului, Guvernului şi mai multor ambasadori.