Prejudicii de peste 100 de milioane de lei, adus rezervelor de pește din fluviul Nistru, din cauza pescuitului ilicit

Din mai 2022 și până în aprilie 2023 inclusiv, reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale de pe ambele maluri ale Nistrului au efectuat 82 de controale pe râu. Activiștii de mediu au depistat 363 de încălcări ale regulilor de pescuit și cazuri de braconaj, dintre care 148 – pe malul drept (în aceeași perioadă de către Inspectoratul pentru Protecția Mediului – 284) și 215 – pe malul stâng al râului (inspectoratul transnistrean – 414 cazuri).

În perioada de referință, au fost înregistrate 270 de cazuri în care peștele prins în urma acțiunilor de braconaj se vindea în piețe din Chișinău și Tiraspol. Cazurile de vânzare în piețe a peștelui de râu braconat sunt permanente. Date în acest sens au fost prezentate de Ivan Ignatiev, președintele Asociației Obștești „Ecospectrum” de la Tighina, în cadrul unei mese rotunde la această temă, care a avut loc la Ministerul Mediului de la Chișinău.

„Analize ale experților au arătat că prejudiciul adus rezervelor piscicole din râul Nistru a constituit peste 100 de milioane de lei sau peste 5 milioane de euro, pe malul drept al Nistrului, și de circa 130 de mii de euro – pe malul stâng al Nistrului”, a atenționat Ivan Ignatiev. Acțiunile de control au avut loc în cadrul proiectului „Evaluarea obștească a braconajului pe Nistru”, implementat de AO „Ecospectrum” de la Tighina și Asociația Internațională a Păstrătorilor Râului „Eco-Tiras” de la Chișinău, în cadrul programului PNUD Moldova privind măsurile de încredere, cu susținerea financiară a Uniunii Europene.

Se vând și specii de pești înscrise în Cartea Roșie

În anul 2022, în perioada în care pescuitul era interzis în regiunea transnistreană, serviciile de ramură au întocmit 59 de procese verbale pe acest aspect. Tot în anul trecut, dar în perioada în care pescuitul era permis, au fost depistate mai multe încălcări, iar acestea au constat în faptul că pescuitul avea loc în locuri interzise – de exemplu, sub poduri. Totodată, unii pescari prindeau pește noaptea, cu ustensile interzise, cum ar fi plase, dar și pescuiau specii rare de pești. Unii pescari utilizau mai multe cârlige decât prevedeau normele ori prindeau cantități mai mari de pește decât era permis prin lege.

Tot în anul 2022, experții proiectului de pe ambele maluri ale Nistrului au depistat că în piețe se vindeau specii de pești care sunt introduse în Cartea Roșie. Este vorba despre văduviță, băbușcă pontică, morunaș comun, mreană comună, a precizat Vladimir Romanescu, unul dintre experții proiectului. O barieră în contracararea braconajului constă în faptul că, în perioada în care pescuitul este interzis pe un mal al Nistrului, pescarii merg să prindă pește pe celălalt mal, acolo unde pescuitul este permis în perioada respectivă.

Este lege, dar cu lacune. Nu permite de a lupta eficient cu braconajul

Deși în prezent în Republica Moldova există legislație în domeniul contracarării pescuitului ilegal, aceasta are lacune care nu permite de a lupta eficient cu braconajul. Inspectoratul pentru Protecția Mediului din Republica Moldova nu are destui inspectori pentru a pune legea în aplicare. Cea mai mare problemă este braconajul industrial – în unele sate de pe malurile Nistrului există „braconieri profesioniști”, care prind pește în scop de profit. Dar, la ora actuală, pentru mai bine de 1200 km de Nistru și Prut, activează doar patru inspectori de mediu, a menționat Ilia Trombițki, unul dintre coordonatorii proiectului, directorul executiv al Asociației Obștești „Eco-Tiras”.

Expertul a mai subliniat că nici Legea privind fondul piscicol, pescuitul și piscicultura, nici Codul Contravențional nu prevăd dreptul unui inspector de mediu să aplice amendă pentru vânzarea peștilor prinși ilegal. „Conform prevederilor Codului contravențional, controlul peștilor la vânzare este în totalitate în cadrul răspunderii Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor care, în realitate, monitorizează doar calitatea produselor, dar nu și legalitatea provenienței peștelui vândut. Adesea, în vânzare sunt specii de pești incluși în Cartea Roșie, dar ANSA nu are specialiști care să identifice speciile de pești cu scopul protecției lor în natură”, a specificat directorul executiv al Asociației „Eco-Tiras”.

Ilia Trombițki a mai spus că este necesar ca inspectorilor de mediu să li se acorde dreptul de a verifica originea peștilor care sunt puși în vânzare, dar și a celor care se află în mijloacele de transport. Totodată, este necesar de a majora numărul inspectorilor de mediu, iar aceștia să fie dotați cu tehnica necesară, care ar permite să evalueze dacă peștii sunt prinși cu mijloace permise sau interzise.

„Pentru că inspectorii de mediu nu au posibilitatea de a controla originea peștelui, este foarte greu de a stopa braconajul. Pentru modificarea legislației, este necesară voința politică a Guvernului și Parlamentului de a opri funcționarea acestei scheme, care deja există de mulți ani”, a adăugat Ilia Trombițki.

Ce pedepse se aplică pentru pescuit ilegal?

Potrivit prevederilor Codului contravențional, amenzile pentru pescuit ilegal în Republica Moldova variază de la 500 de lei la 25 de mii de lei. Articolul 114 al Codului contravențional stabilește că „Încălcarea regulilor de protecție a resurselor piscicole se sancționează cu amendă de la 10 la 20 de unități convenționale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 200 la 300 de unități convenționale aplicată persoanei juridice. (2) Încălcarea regulilor de pescuit, cu excepția pescuitului în obiectivele acvatice, aflate în gestiune privată, dacă fapta nu constituie infracțiune, se sancționează cu amendă de la 5 la 10 unități convenționale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 200 la 300 de unități convenționale aplicată persoanei juridice. (3) Transportarea, comercializarea produselor pescuitului și altor organisme acvatice fără documentele necesare stabilite de legislație se sancționează cu amendă de la 100 la 150 de unități convenționale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 400 la 500 de unități convenționale aplicată persoanei juridice cu privarea, în ambele cazuri, de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an. (4) Acțiunile specificate la alin.(1) însoțite de pescuitul ori de distrugerea unor specii valoroase de pește și de plante acvatice sau a altor reprezentanți ai faunei și florei acvatice se sancționează cu amendă de 150 de unități convenționale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 400 la 500 de unități convenționale aplicată persoanei juridice cu privarea, în ambele cazuri, de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an. (5) Pescuitul cu utilizarea curentului electric, a explozivilor, a substanțelor otrăvitoare, narcotice sau reactive de orice fel se sancționează cu amendă de la 100 la 150 de unități convenționale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 400 la 500 de unități convenționale aplicată persoanei juridice”.

La ora actuală, o unitate convențională este echivalentă cu 50 de lei.

Anexa nr. 2 la Legea privind fondul piscicol, pescuitul și piscicultura stabilește despăgubirile pentru prejudiciul cauzat prin pescuit, comercializare, posesiune și export ilicit sau prin nimicire a resurselor biologice acvatice în obiectivele acvatice piscicole. De exemplu, dacă prindem un pește care e introdus în Cartea Roșie, va trebui să plătim un prejudiciu de 150-225 de unități convenționale sau de la 7 500 la 11 250 de lei.