ONU: Marea Barieră de Corali din Australia ar trebui inclusă pe lista patrimoniului mondial „în pericol”

Marea Barieră de Corali din Australia ar trebui inclusă pe lista patrimoniului mondial „în pericol”, a recomandat o comisie a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Comisia ONU afirmă că cel mai mare ecosistem de corali din lume a fost în mod semnificativ afectat de schimbările climatice şi de încălzirea oceanelor.

Fenomenele frecvente de albire ameninţă reciful australian – patru astfel de evenimente au avut loc în ultimii şapte ani, precum şi primul produs anul acesta în timpul fenomenului La Nina, care aduce de obicei temperaturi mai scăzute.

Albirea se produce atunci când apa se încălzeşte prea mult, determinând coralii să expulzeze algele colorate care locuiesc în ţesuturile lor, devenind apoi albi.

Coralii sunt nevertebrate sesile, care „prind rădăcini” pe fundul oceanului. Pot supravieţui unui fenomen de albire, dar acesta le poate împiedica dezvoltarea şi le poate afecta reproducerea.

„Rezilienţa (recifului) de a se recupera în urma efectelor schimbărilor climatice este compromisă substanţial”, se precizează în raportul întocmit de specialişti ai Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), care au vizitat reciful australian în luna martie.

Raportul ar fi trebuit lansat înaintea unei reuniuni a comitetului pentru patrimoniu mondial UNESCO din iunie, programată să aibă loc în Rusia, dar care a fost amânată din cauza războiului din Ucraina. Data de desfăşurare a următoarei reuniuni nu a fost încă stabilită.

Deşi eforturile de a contracara încălzirea climatică s-au intensificat în ultimul timp, în special activitatea de cercetare în ceea ce priveşte reabilitarea coralilor, sunt necesare acţiuni de „maximă urgenţă” pentru salvarea recifului din largul Australiei, se mai spune în raport.

Autorităţile de la Canberra au făcut lobby ani întregi pentru a menţine reciful (care contribuie cu 6,4 miliarde de dolari australieni (4,3 miliarde dolari) la economia ţării) în afara listei obiectivelor în pericol, întrucât includerea pe acea listă ar putea duce la pierderea statutului de patrimoniu, ceea ce l-ar face mai puţin atractiv pentru turişti.

Înaintea pandemiei de COVID-19, circa 2 milioane de turişti vizitau anual reciful situat în largul coastei nord-estice a Australiei, potrivit datelor oficiale, iar activitatea turistică oferea locuri de muncă unui număr de 64 de mii de persoane.

Anul trecut, Australia a evitat includerea recifului pe lista patrimoniului „în pericol” după ce, în urma unei intense activităţi de lobby a guvernului precedent, UNESCO a decis să amâne luarea unei decizii pentru anul acesta.

Ministrul Mediului, Tanya Plibersek, a spus că guvernul australian va impulsiona UNESCO să nu includă reciful pe lista patrimoniului „în pericol”, întrucât schimbările climatice ameninţă recifele de corali din lumea întreagă. „Vom sublinia în mod clar pe lângă UNESCO că nu este nevoie singularizarea Marii Bariere de Corali în acest fel”, a spus Tanya Plibersek.

„Motivul pentru care UNESCO evidenţia în trecut un loc ca fiind în pericol era acela de a obţine o investiţie guvernamentală mai mare sau mai multe măsuri guvernamentale, iar după venirea noului guvern, ambele lucruri s-au întâmplat”, a adăugat ea.

Guvernul laburist instalat recent în Australia şi-a luat angajamentul de a investi în anii următori suma de 1,2 miliarde de dolari australieni (800 de milioane de dolari) pentru protejarea recifului. În septembrie, Parlamentul australian a adoptat o lege care se referă la atingerea obiectivului de zero emisii nete până în 2050.

Fundaţia Marii Bariere de Corali, o organizaţie independentă, a spus că este deja la curent cu lista de ameninţări identificate în raportul ONU, dar că recomandarea de a adăuga reciful pe lista obiectivelor în pericol este prematură. „Marea Barieră de Corali este o minune, are provocările ei, dar cu siguranţă nu este pe moarte”, a declarat directoarea fundaţiei, Anna Marsden.