fbpx

Foametea din Madagascar – cauzată de încălzirea globală

 Foametea din Madagascar – cauzată de încălzirea globală

Sursă foto: Tsiory Andriantsoarana/The UN’s World Food Programme

Susține Ecopresa, distribuie!

Lumea se confruntă cu fenomene meteorologice extreme din ce în ce mai diverse, mai intense și mai dure. Pe lângă valurile de căldurăincendiile de vegetație sau inundațiile care au distrus orașe întregi în această vară, foametea este un alt fenomen generat de schimbările climatice. Criza alimentară din Madagascar este printre ultimii indicatori care ar trebui să ne facă să conștientizăm că lumea se află într-un punct de cotitură în raport cu urgența climatică, potrivit unei analize TIME, scrie Digi24.ro.

Partea de sud a națiunii insulare Madagascar, în largul coastei de est a Africii, se confruntă cu cea mai gravă secetă din ultimele patru decenii, agenția PAM (Programul Alimentar Mondial al ONU) avertizând recent că peste 1,1 milioane de oameni sunt vizați de insecuritate alimentară și aproximativ 400.000 de oameni trec deja prin foamete.

Astfel, criza alimentară îi determină pe locuitorii din sudul Madagascarului să mănânce cactus crud, frunze sălbatice și chiar lăcuste, acestea reprezentând o sursă de hrană de ultimă instanță. Programul Alimentar Mondial al ONU, care se ocupă în general cu acordarea de ajutoare internaționale în materie de alimente și contribuie la distribuirea alimentelor în regiune, a transmis că ce se întâmplă acum în Madagascar sunt scene de o suferință inimaginabilă.

https://twitter.com/i/status/1408054804618694666

Multe familii apelează la negoț, vânzându-și tot ceea ce au prin casă, de la tacâmuri până la pături, pentru câteva roșii, pui și câteva pungi de orez disponibile încă pe piață. „Următorul sezon de plantare este la mai puțin de două luni distanță și prognoza pentru producția de alimente este sumbră”, a transmis purtătorul de cuvânt al World Food Programme, Shelley Thakral, care se află în prezent într-o misiune în orașul Tolanaro, capitala regiunii Anosy, una din zonele cea mai afectate de criză. Acesta a mai adăugat că „mare parte din suprafețele agricole sunt acoperite de nisip, nu există apă și sunt puține șanse de ploaie”. Se arată în materialul publicat pe Digi24.ro.

Digiqole ad
Susține Ecopresa, distribuie!