De ce Republica Moldova nu reușește să gestioneze ploile abundente: avertismentul unui specialist

Ploile torențiale din ultimele zile au provocat pagube în mai multe regiuni ale Republicii Moldova, afectând drumuri, gospodării și terenuri agricole. Cantitățile mari de apă au dus la inundații și scurgeri rapide, evidențiind vulnerabilitatea infrastructurii și lipsa unor sisteme eficiente de gestionare a apelor pluviale.

În acest context, doctorul în științe tehnice și profesorul universitar Nicolae Covalenco, afirmă pentru Ecopresa că efectele ploilor abundente sunt amplificate de degradarea ecosistemelor și de lipsa unor măsuri eficiente de prevenire.

Potrivit specialistului, defrișările și distrugerea zonelor umede au contribuit direct la agravarea efectelor ploilor torențiale. „Noi am secat bălțile, am tăiat pădurile și avem ceea ce avem. Apa din ploaia torențială a plecat repede la vale, nu s-a oprit nici prin arbuști, nici prin iarbă, nici prin păduri, astfel inundând totul”.

Lipsa sistemelor de acumulare a apei de ploaie

Nicolae Covalenco atrage atenția și asupra modului în care este gestionată apa în localități. Potrivit lui, atât în mediul rural, cât și în orașe, inclusiv în Chișinău, lipsesc sisteme eficiente de acumulare și reutilizare a apei de ploaie. „Noi, de fapt, nu folosim corect apa potabilă. Cu apă potabilă nu doar că gătim, dar udăm și florile, gazonul, parcurile și așa mai departe. Apa aceasta a trecut un proces profund de purificare. Și în loc să acumulăm apa de ploaie în bazine subterane, noi folosim apă potabilă. Ceea ce nu este rațional nici economic, dar nici ecologic.”

Totodată, acesta explică faptul că apele pluviale transportă nu doar noroi și resturi vegetale, ci și cantități importante de combustibili, uleiuri și alte substanțe toxice acumulate pe drumuri și carosabil.

Potrivit lui, prevenirea poluării trebuie să înceapă chiar de la sursă, inclusiv prin monitorizarea apelor evacuate de restaurante, service-uri auto și alte întreprinderi care utilizează produse petroliere și uleiuri.

„Ar trebui să existe un program amplu de stat pentru evitarea poluării apelor. Până la urmă, noi suntem consumatorii impurităților din apă. Noi, oamenii, o poluăm și după aceea tot noi o consumăm”, spune cercetătorul.

Acesta atrage atenția și asupra cantităților mari de deșeuri abandonate în natură, fără a fi reciclate sau prelucrate corespunzător. „Noi avem foarte multe deșeuri, de diferite tipuri, pe care continuăm să le aruncăm în mediu și nu le prelucrăm, ceea ce este un aspect foarte relevant pentru sănătatea omului.”

„Toate apele acestea după ploi vor merge în Nistru”

Referindu-se la râul Nistru, în contextul poluării recente cu substanțe petroliere, acesta spune că ploile recente vor contribui la răspândirea poluanților pe întreaga suprafață a râului. „Toate apele acestea după ploi vor merge în Nistru. Poluarea, dacă anterior era concentrată, acum va fi dispersată pe toată suprafața râului”, explică specialistul.

Ca soluție, Nicolae Covalenco propune instalarea unor sisteme de separare a produselor petroliere și a uleiurilor la evacuarea apelor uzate din clădirile marilor consumatori, precum restaurantele sau service-urile auto.

Potrivit lui, astfel de măsuri ar contribui atât la reducerea poluării, cât și la reciclarea unor substanțe reutilizabile. În final, specialistul subliniază că soluționarea problemelor de mediu depinde atât de existența unor reguli și legi clare, cât și de responsabilitatea fiecărui cetățean.

„Fiecare om trebuie să înțeleagă că sănătatea lui depinde de starea mediului, indiferent că vorbim despre aer, apă sau sol. Când vom avea o atitudine gospodărească față de acest subiect, atunci și problemele vor dispărea.”

În Republica Moldova, fenomenele hidrometeorologice extreme devin tot mai frecvente în ultimii ani. Creșterea intensității precipitațiilor, combinată cu degradarea ecosistemelor și infrastructura insuficient adaptată, amplifică riscul de inundații și poluare a apelor.

În lipsa unor măsuri coerente de prevenire și gestionare a apelor pluviale, impactul asupra comunităților și mediului va continua să se accentueze.