Lupta pentru ambalaje: ce se întâmplă cu sistemul de returnare în Moldova?

UPDATE:

Reprezentanții Eco-Ret Moldova resping acuzațiile privind utilizarea neautorizată a datelor comerciale ale Coca-Cola Hellenic în dosarul depus pentru selectarea administratorului Sistemului de Depozit pentru Ambalaje.

În declarații pentru TVR Moldova, Ludmila Andronic, directoarea responsabilă de afaceri corporative la Efes Vitanta Moldova Brewery, a afirmat că Eco-Ret Moldova este o organizație creată de trei asociații profesionale și că, până la 8 mai, în consiliul de administrare erau reprezentate șase companii, inclusiv Coca-Cola Hellenic, fiecare având câte un vot.

Potrivit acesteia, datele privind volumele producției au fost transmise consultanților în baza unor acorduri de confidențialitate, agregate pe asociații și expediate ulterior comisiei de selecție într-un fișier criptat. „Nicio companie și nici măcar comisia nu a avut acces la date sensibile ale vreunei companii în parte”, a declarat Andronic.

Știrea inițială:

Din 2027, fiecare sticlă de plastic, doză sau recipient de băuturi vândut în Republica Moldova ar urma să includă o garanție de 2 lei, sumă recuperată atunci când ambalajul este returnat la magazin. Pentru ca sistemul să funcționeze, statul trebuie să desemneze un administrator unic care să organizeze colectarea, transportul și reciclarea ambalajelor la nivel național. Anume această desemnare a declanșat un conflict între două grupuri mari de companii, producători de băuturi și retaileri. În urma disputelor și a acuzațiilor de lipsă de transparență aduse Ministerului Mediului în procesul de selecție a administratorului, Guvernul a retras temporar proiectul de pe agendă.

Cum a început conflictul

Pe 27 martie, Comisia de evaluare a desemnat Asociația Eco-Ret Moldova drept administrator al viitorului Sistem de Depozit pentru Ambalaje (SDA). În competiție s-au înscris două consorții: Eco-Ret, format în principal din producători și importatori de băuturi, și Moldreturo, susținut de mari rețele comerciale precum Kaufland și Linella.

Eco-Ret reunește companii precum Efes Moldova, Carlsberg, Rusnac MoldAqua, Gelibert, AquaTrade și Imensitate, operatorul rețelei Local. De cealaltă parte, Moldreturo este susținut de retaileri și companii interesate direct de infrastructura de colectare și de costurile operaționale ale sistemului.

Conflictul s-a amplificat după ce Coca-Cola Îmbuteliere Chișinău s-a retras din Eco-Ret și a aderat la Moldreturo. Compania a acuzat utilizarea neautorizată a datelor sale comerciale în dosarul depus la Ministerul Mediului. Mutarea a pus sub semnul întrebării criteriul de reprezentativitate care cere administratorului să reprezinte cel puțin trei cincimi din volumul băuturilor plasate pe piață.

Potrivit unui articol publicat de Veridica, într-o scrisoare adresată Guvernului, ministerelor de resort, dar și partenerilor externi, Ambasada SUA, Delegația UE și Ambasada României, companiile Moldreturo, Returo, Kaufland, Moldretail Group, Coca-Cola Îmbuteliere Chișinău și Forward International și-au exprimat „dezacordul profund” față de desemnarea Eco-Ret Moldova, contestând în special aplicarea criteriului privind deținerea a cel puțin trei cincimi din volumul total de băuturi plasate pe piață.

Ministrul Dezvoltării Economice, Eugen Osmochescu, a declarat la postul de televiziunea TVR Moldova că procedura a fost „perfect legală și transparentă”, sugerând că tensiunile provin tocmai din modificările de componență ale asociațiilor în timpul evaluării.

Care este miza disputei

Publicația BusinessClass.md menționează că reprezentanții celor două tabere au conturat miza reală a conflictului. Ludmila Andronic, director pentru Afaceri Corporative la Efes Moldova și reprezentantă a Eco-Ret, a avertizat că fiecare ambalaj trebuie să poarte un marcaj specific emis exclusiv de administrator, iar orice întârziere după prima jumătate a anului 2026 riscă să blocheze aprovizionarea magazinelor, ambalajele nemarcate urmând a fi interzise.

Cristina Aramă, manager Afaceri Corporative la Kaufland Moldova și reprezentantă a Moldreturo, a subliniat că miza centrală pentru retaileri este tariful operațional, mecanismul prin care administratorul compensează costurile generate de colectarea ambalajelor, spațiul ocupat, personalul și consumul energetic al automatelor. Fără o compensare echitabilă, comercianții mici și mijlocii riscă să perceapă sistemul ca pe o povară economică. Aramă propune o negociere pentru o eventuală gestionare comună a sistemului, poziție față de care și Andronic s-a arătat deschisă.

Vasile Stepanuc, manager de politici la AmCham Moldova, a avertizat în cadrul aceleiași emisiuni că termenul legal de operaționalizare este deja sub presiune și a recomandat aplicarea modelelor care funcționează deja în România sau Lituania, pentru a evita ca reforma să devină o povară birocratică și pentru a asigura tranziția reală către economia circulară.

Ce este Sistemul de Depozit pentru Ambalaje și de ce contează

Sistemul de Depozit pentru Ambalaje este un mecanism prin care producătorii și importatorii de băuturi finanțează colectarea și reciclarea ambalajelor folosite. Fiecare sticlă, cutie sau recipient eligibil va include o garanție de 2 lei în prețul de vânzare. Consumatorul o recuperează returnând ambalajul la un automat instalat în magazine sau la un punct de colectare. Magazinele de peste 150 m² vor fi obligate să instaleze automate de returnare, iar comercianții mici vor colecta manual, costurile fiind acoperite de industrie.

Sistemul presupune investiții inițiale de 15-20 milioane de euro, suportate de producători conform principiului „poluatorul plătește”, și o infrastructură națională care trebuie construită în mai puțin de un an: puncte de colectare, centre de sortare, logistică, sisteme IT de trasabilitate și rețeaua de automate de returnare. Republica Moldova și-a asumat acest mecanism în contextul angajamentelor de mediu față de Uniunea Europeană, termenul limită de operaționalizare fiind ianuarie 2027.