Hainele vechi nu vor mai ajunge la gunoi: Republica Moldova va avea centre de colectare a deșeurilor textile

În Republica Moldova, cantitatea de deșeuri textile este în continuă creștere, iar în lipsa unui sistem organizat, majoritatea hainelor uzate ajung la gropile de gunoi, unde au un impact direct asupra mediului. Începând cu anul 2028, autoritățile propun înființarea primelor centre de colectare a textilelor, unde vom putea preda hainele pe care nu le mai purtăm.

Textilele colectate vor fi sortate în funcție de tipul de fibră și material, urmând să fie reutilizate în produse noi. Deșeurile care nu pot fi reciclate vor putea fi valorificate energetic.

Pentru a înțelege cum va funcționa acest sistem, am discutat cu Aurelia Bahnaru, președinta e-Circular, organizația responsabilă de elaborarea Regulamentului privind gestionarea produselor textile și a deșeurilor textile.

Anual, un locuitor din Republica Moldova generează circa 13 kg de deșeuri textile

Potrivit expertei în gestionarea deșeurilor, anual Republica Moldova generează aproximativ 30.000 de tone de deșeuri textile post-consum.

„Conform unei morfologii făcute anterior, la noi reiese că fiecare cetățean generează în jur de 12,5–13 kg de deșeuri textile pe an. În Europa, media este de aproximativ 16 kg per persoană”, explică experta.

0,3% din deșeurile textile sunt reciclate 

În ceea ce privește reciclarea, Republica Moldova se află într-un punct critic. Conform datelor publicate de Agenția de Mediu, în anul 2023 au fost colectate separat doar 98,69 tone de deșeuri textile post-consum, ceea ce reprezintă aproximativ 0,3% din cantitatea totală estimată.

„La moment, în țară nu avem deloc infrastructură: nu există servicii specializate și nici operatori autorizați. Practic, nu avem un sistem funcțional de gestionare a acestui flux de deșeuri”, subliniază aceasta.

Reglementarea privind gestionarea produselor textile și a deșeurilor textile are drept scop principal crearea premiselor pentru dezvoltarea acestei infrastructuri.

„Odată cu apariția reglementării, apare și responsabilitatea producătorilor, apar organizațiile, se alocă resurse și se creează o necesitate reală de dezvoltare a infrastructurii”, adaugă Aurelia Bahnaru.

Există interes din partea agenților economici

Chiar dacă sistemul nu este încă funcțional, interesul din partea mediului de afaceri începe să se contureze.

„Există interes de a crea sisteme colective. Sistemele colective existente sunt interesate să obțină autorizație și să includă și fluxul de deșeuri textile. Sunt operatori care, la moment, dețin deșeuri textile și le depozitează temporar”, spune experta.

„Regulamentul privind gestionarea produselor textile și a deșeurilor textile ar trebui să fie aprobat anul acesta”, afirmă Bahnaru. Potrivit ei, de pe 1 ianuarie 2028 se prevede deja obligativitatea de raportare.

Poliesterul ajunge cel mai frecvent la groapa de gunoi

Din cauza lipsei unei infrastructuri organizate, o mare parte din deșeurile textile ajung la groapa de gunoi. Potrivit expertei, poliesterul este materialul întâlnit cel mai frecvent, având un impact major asupra mediului.

„Poluarea este foarte asemănătoare cu cea generată de deșeurile din plastic. În plus, există problema textilelor contaminate cu substanțe periculoase. Cele vopsite sau tratate chimic, în special textilele impermeabile, conțin adesea PFAS – substanțe per- și polifluoroalchilice, extrem de dăunătoare și persistente în mediu”, explică Aurelia Bahnaru.

Potrivit unui articol publicat de Biology Insights, deșeurile textile se descompun într-o perioadă variabilă, influențată semnificativ de material: fibrele naturale precum bumbacul, inul sau lâna pot dispărea în câteva luni sau ani, în timp ce materialele sintetice (poliester, nailon) persistă în mediu de la 20 până la 200 de ani.

Cum vor funcționa centrele de colectare a textilelor

„Rolul și responsabilitatea revine producătorului – cel care fabrică sau importă și plasează produsele pe piață. El va trebui să acopere costurile gestionării, cooperând cu autoritățile publice locale, întreprinderi sociale sau alți actori relevanți”, explică Aurelia Bahnaru.

Mecanismul va fi similar celui aplicat în cazul Responsabilității Extinse a Producătorului (REP). Vor fi create sisteme colective, organizații non-comerciale formate din producători, care vor acoperi din contribuțiile financiare costurile infrastructurii: puncte de colectare, transport, informare, etichetare și sortare pe fracții (reutilizabile și cele care merg spre reciclare sau valorificare energetică).

„Noi avem, de exemplu, în țară acele întreprinderi sociale sau cei care donează, colectează pentru donații. Ei o să se regăsească ca subiecți care vin în ajutorul implementării acestor mecanisme. Sistemele colective ar putea să aibă cu ele contracte de cooperare și să vină și cu o contribuție în direcția lor, pentru ca ei, prin infrastructura pe care o dețin, să ajute producători în atingerea țintelor.”

Citește și: Shop-MESTO, magazinul care încurajează reutilizarea hainelor

Regulamentul prevede, totodată, ca minimum 5% din contribuțiile producătorilor să fie direcționate către servicii de reparații și recondiționare, pentru susținerea atelierelor specializate și prelungirea duratei de viață a produselor textile.

„Și eu, când mă duc, de exemplu, la un magazin sau la un producător și am să cumpăr niște haine, pe mine, ar trebui, conform legislației, să mă informeze unde sunt punctele de returnare sau unde eu pot beneficia de servicii de reparații cu preț redus”, explică Aurelia.

Nu fiecare magazin va fi obligat să aibă un punct de colectare, însă la nivel de localitate vor trebui să existe puncte accesibile, iar cetățenii vor fi informați unde pot returna deșeurile textile.

Regulamentul se va aplica și celor care plasează pe piață produse de tip second-hand, piețelor comerciale și platformelor online.

Vor exista stimulente pentru predarea hainelor uzate?

Potrivit Aureliei Bahnaru, acest aspect va depinde de decizia fiecărui agent economic: „Cel mai important este că producătorul nu va avea dreptul să ceară bani de la oameni pentru returnarea deșeurilor textile. Oferirea de stimulente financiare sau alte beneficii rămâne la discreția agentului economic.”

Țări care implementează colectarea separată a textilelor

Potrivit Agenției Europene de Mediu, Luxemburg și Belgia colectează separat aproximativ 50% din deșeurile textile, urmate de Olanda (37%) și Austria (30%), aceste state aplicând sisteme diverse de colectare, adaptate diferitelor niveluri de urbanizare.

La nivelul Uniunii Europene, rata medie de colectare separată a textilelor este de doar 12%, iar capacitatea anuală de sortare este estimată la circa 1,5 milioane de tone.

România implementează, acest sistem din 2010. Colectarea separată a deșeurilor textile în România a crescut de peste cinci ori în ultimul deceniu: de la doar 48 de tone în 2010 la aproximativ 2774 de tone în 2022, potrivit datelor analizate de Clean Recycle.

De la 1 ianuarie 2025, conform legislației UE, colectarea separată a textilelor post-consum a devenit obligatorie și în România, ceea ce impune autorităților locale să asigure containere specializate și infrastructură pentru ridicarea și transportul acestora.