Brad natural sau artificial: ce impact are fiecare alegere asupra mediului?

În ajunul sărbătorilor de iarnă, aproape fiecare familie ajunge la aceeași întrebare: ce brad alegem anul acesta? Pentru unii, contează mirosul și tradiția. Pentru alții, comoditatea și faptul că bradul poate fi folosit mai mulți ani. Dincolo de preferințe, însă, fiecare opțiune are un impact diferit asupra mediului.

Pentru a înțelege mai bine ce înseamnă această alegere, am discutat cu locuitori din municipiul Chișinău și raionul Hîncești, dar și cu specialiști în gestionarea deșeurilor.

Ce impact are un brad artificial

Bradul artificial este adesea perceput drept o soluție practică și economică. Poate fi folosit ani la rând, nu se usucă și nu lasă mizerie. Din punct de vedere ecologic, însă, lucrurile sunt mai complicate.

În Republica Moldova nu există infrastructură pentru reciclarea brazilor artificiali, explică Roman Bahnaru, expert în gestionarea deșeurilor din cadrul organizației e-Circular. Acești brazi sunt confecționați aproape în totalitate din plastic, iar structura lor face reciclarea extrem de dificilă.

„Bradul artificial va ajunge, mai devreme sau mai târziu, în mediul înconjurător, unde va polua solul și apa timp de zeci sau chiar sute de ani. Plasticul se descompune într-o perioadă cuprinsă între 20 și 400 de ani, iar forma «frunzulițelor» face procesul de reciclare aproape imposibil”, explică expertul.

Cu alte cuvinte, chiar dacă este folosit mai mulți ani, un brad artificial rămâne, în cele din urmă, un deșeu care nu poate fi gestionat ușor.

Ce înseamnă un brad natural

În cazul bradului natural, impactul asupra mediului depinde mult de proveniență și de modul în care este folosit. Un brad crescut în pepiniere specializate nu reprezintă o problemă ecologică, mai ales dacă este utilizat responsabil, subliniază Roman Bahnaru.

După sărbători, acesta poate fi replantat (dacă este cumpărat cu rădăcină), compostat sau folosit drept lemn de foc. În toate aceste situații, nu rămâne un deșeu care să polueze pe termen lung.

Ce aleg oamenii

În Chișinău și raionul Hîncești, părerile sunt împărțite. Mulți spun că bradul artificial este mai comod, dar recunosc că bradul natural are un farmec aparte.

Burdaru Nicoleta, din Chișinău, spune că rămâne fidelă bradului natural, pe care îl consideră o tradiție de familie.

Din raionul Hîncești, Bogdan Chetruș afirmă că, deși bradul natural i se pare mai frumos, anul acesta a ales unul artificial: „Chiar dacă un brad natural ar arăta mai bine, alegerea unui brad poate influența și polua mediul”.

Vasile, originar din Chișinău, spune că preferințele lui s-au schimbat în timp: „În copilărie aveam doar brad natural, pentru miros. Acum aleg artificialul, pentru că este mai decorativ și ține mai mult”.

Alexandru Erhan, din satul Fundul Galbenei, raionul Hîncești, folosește de mai mulți ani același brad artificial și nu intenționează să-l schimbe: „Este încă practic și frumos. Pentru familia mea este mai economic să folosim același brad mai mulți ani”.

Pentru unii, criteriul principal rămâne confortul. „Bradul artificial este mai practic, nu se usucă și nu face mizerie”, spune Alina Jechiu din Chișinău.

Există însă și familii care aleg constant bradul natural. Maria Perciun, din Fundul Galbenei, spune că aproape întotdeauna a optat pentru această variantă: „Este mai natural. Lemnul și crenguțele rămase le folosim la foc, nu se pierde nimic”.

Ce recomandă autoritățile

Autoritățile îndeamnă cetățenii să procure brazi doar din locuri autorizate. Potrivit Inspectoratului pentru Protecția Mediului, pomii crescuți în pepiniere specializate sunt recoltați legal și responsabil.

Specialiștii recomandă fie utilizarea unui brad artificial reutilizabil, pe termen lung, fie alegerea unui brad viu în ghiveci, care poate fi replantat după sărbători. Aceste opțiuni contribuie la reducerea cererii pentru tăieri ilegale și la protejarea pădurilor de conifere.

Începând cu 1 decembrie 2025, Agenția „Moldsilva” a pus la dispoziția populației și a agenților economici peste 37.000 de pomi de Crăciun crescuți în pepiniere silvice. Cei mai mulți sunt molizi (peste 30.000 de exemplare), urmați de 7.519 pini și 20 de brazi. Pentru cei care preferă soluții decorative alternative, sunt disponibile și 45.470 de verticele și crenguțe de molid.

Pomii sunt comercializați exclusiv în baza precomenzilor, la depozitele întreprinderilor silvice subordonate „Moldsilva”.

Instituția avertizează că tăierile ilegale de rășinoase sunt sancționate prin lege. Persoanele fizice riscă amenzi de până la 5.000 de lei, iar persoanele juridice – până la 25.000 de lei. Specialiștii atrag însă atenția că impactul real al tăierilor ilegale depășește sancțiunile financiare, afectând ecosistemele forestiere și capacitatea pădurilor de a se regenera.

Autoare: Daniela Student și Maria Jenaru

***

Articol realizat în cadrul proiectului „Dezbateri Verzi: tinerii în dialog despre viitorul mediului în Republica Moldova”, implementat de Asociația Jurnaliștilor de Mediu, în parteneriat cu Friedrich Ebert Stiftung Moldova.