Republica Moldova: cum ne pregătim în caz de explozii nucleare (1)

În Republica Moldova suntem înconjurați de șase centrale nucleare. Cinci se află în Ucraina și una în România. Pe timp de pace, spun experții în radiologie, nu exista niciun risc deosebit al centralelor atomo-electrice pentru noi, nici chiar pentru statele care le folosesc. „Războiul este problema cea mai mare, fiindcă nu poți niciodată să prevezi ce-i în mintea agresorului”, spune Ionel Bălan, directorul Agenţiei Naţionale de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice (ANRANR), cu care am discutat despre cât de pregătită este țara noastră în fața pericolului exploziilor nucleare și cum ar avea de suferit oamenii și natura. Dar să le luăm pe rând. 

Cinci centrale nucleare la est și una la vest 

Din cele cinci centrale nucleare din Ucraina, funcționează patru – Zaporojie (6 reactoare), Hmelnițki (2 reactoare), Rivne (4 reactoare) și Ucraina de Sud (3 reactoare). Una este nefuncțională – cea de la Cernobâl. Pericolul însă planează asupra tuturor, iar situația este supravegheată de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), recunoscută drept autoritate incontestabilă în domeniu, chiar și agresorul fiind obligat să coopereze. În special, ne referim la centrala de la Zaporojie (din regiunea cu același nume), aflată sub ocupația rusească, însă gestionată de personalul ucrainean. De la începutul războiului, aici au fost deja 30 de misiuni cu experți ai AIEA, care monitorizează starea tuturor elementelor – reactorul, lacul de răcire etc. Misiunea lor este de a ajuta la prevenirea unui accident nuclear în timpul conflictului militar. 

Din păcate, aproape în fiecare zi din ultimele săptămâni și luni, experții aflați la Zaporojie aud explozii în apropierea celei mai mari centrale nucleare din Europa, se arată într-un comunicat AIEA. 

Și nu doar la Zaporojie securitatea nucleară este precară. La sfârșit de octombrie curent, explozii puternice au zguduit zona din apropierea centralei nucleare Hmelnițki (regiunea  Hmelnițki). Era vorba despre două drone, doborâte la distanțe de aproximativ cinci și, respectiv, 20 de kilometri de la fața locului. Au fost sparte multe ferestre și s-a întrerupt temporar curentul la unele stații de monitorizare a radiațiilor din preajmă. 

Alte două centrale nucleare sunt cea din Rivne (regiunea Rivne) și Ucraina de Sud (regiunea Nikolaev).  

Cea de-a șasea centrală – Cernobâl -, deși este nefuncțională, are depozitate materiale nucleare, combustibil uzat lichid și solid.  

Harta locației centralelor nucleare din Ucraina. Sursa: insc.gov.ua

Cea mai apropiată centrală nucleară însă o avem în partea de vest, la doar 90 de km – în România, la Cernavodă.   

„După anul 1986, adică după catastrofa de la Cernobâl, la orice tip de reactor a fost revăzut în profunzime sistemul de securitate radiologică și nucleară, a fost majorat sistemul de control și cel de prevenire a unor situații nefaste. Astfel, dacă vreun element devine nesigur sau apar careva premise mici de schimbare a situației radiologice, reactorul se oprește. Deci, nu ajunge la faza aceea critică, așa cum a avut loc în Cernobâl. Acum toate reactoarele sunt sigure, dacă nu sunt afectate de război”, ne spune Ionel Bălan, directorul Agenţiei Naţionale de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice (ANRANR). 

„Lovirea unei centrale nucleare trebuie evitată cu orice preț”, a declarat anterior directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Mariano Grossi. 

În articolul „Cât de bine sunt protejate centralele nucleare din Ucraina”, publicat de DW, Dmitro Humeniuk, șeful departamentului pentru analize de securitate al Centrului Științific și Tehnic de Stat pentru securitate nucleară și radiologică din Ucraina, explică pericolul exploziilor rachetelor în zona centralelor nucleare. „Reactorul se află într-un înveliș de protecție și este proiectat să reziste la impacturi externe extreme, cum ar fi tornade, uragane, cutremure și chiar la prăbușirea unui avion ușor și, teoretic, la căderea unor resturi. Întrebarea este – ce fel de resturi? De pildă, o bucată dintr-o rachetă rusă Kalibr care nu explodează este considerată periculoasă pentru siguranța instalației”, spune Humeniuk pentru DW.

Monitorizarea non-stop a radiațiilor gama în R. Moldova: au fost instalate opt stații automate 

Până la război, Republica Moldova avea doar 5 stații automate de monitorizare a fondului radioactiv gama. De asemenea, ANRANR posedă și o stație mobilă de monitorizare radiologică, utilizată în depistarea locurilor cu un fond radioactiv gama sporit. Astfel, specialiștii în activități nucleare făceau așa-numite razii sau verificări pentru a depista surse „orfane” de elemente radioactive. Cu sistemele de căutare –  spectrometrice mobile -, specialiștii verifică dacă undeva în apropierea unor obiective radiologice, șantiere sau obiective industriale pot fi găsite sau se află surse de radiație sau materiale contaminate radioactive, pentru a depista și pentru a reduce riscul de expunere a populației. Așa a fost depistat anul trecut, de exemplu, thoriul – un element natural radioactiv, care este considerat material nuclear -, într-un laborator dintr-o Universitate din Chișinău. Materialul din laborator era notat ca azotatul de bariu, pe când el, de fapt, era thoriu.

„Și vă închipuiți că studenții încercau să facă din el un reactiv de azotat de bariu și când colo era azotat de thoriu radioactiv – s-au iradiat și ei, au contaminat și mediul. În așa mod, făcând razii pe la diferite instituții, noi practic în fiecare an depistăm surse orfane. Le depistăm, le izolăm și le transmitem la păstrare”, povestește directorul Agenției Nucleare.  

În luna iulie a acestui an însă au fost instalate opt stații automate de tip IRMIS, care monitorizează non-stop nivelul de radiație din R. Moldova, aflăm de la Ionel Balan. Datele sunt procesate și prezentate publicului prin intermediul Agenției de Mediu, prin buletinele zilnice. 

Stația de monitorizare de tip IRMIS instalată pe teritoriul Serviciului Hidrometeorologic de Stat. Stațiile adună informații în timp real despre nivelurile de radiații din țară, schimbând datele cu autoritățile naționale, dar și cu rețeaua IRMIS a AIEA (Foto: AIEA)

Stațiile IRMIS sunt conectate cu centrul de criză din cadrul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, aflată la Viena. Acest centru lucrează 24 din 24 și transmite alerte în caz de abateri de la normă – aceasta se întâmplă pentru orice stație, indiferent de locul în care este amplasată (nu doar pe teritoriul RM, dar practic pe tot globul, cu excepția unor state care nu sunt parte a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică).  

„Dacă se depistează o anomalie în Ucraina, automat toate statele învecinate cu Ucraina primesc avertizarea dată. La noi, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) are Serviciul Operativ. Acesta este punctul de legătură direct cu centrul operativ al Agenției Internaționale pentru Energia Atomică. În mod direct, ne transmite informația (către ANRANR) sau invers, noi le transmitem informația. În felul acesta, avem un sistem de prim răspuns în caz de situații de urgență”, menționează Ionel Balan. 

În sistemul IRMIS sunt deja 6000 de stații din 48 de țări, în cazul unei urgențe nucleare sau radiologice fiind furnizate automat informații către factorii de decizie. Deci sunt raportate orice abateri semnificative ale valorilor sau valori peste anumite niveluri. 

Probabil, puțini știu că fonul radiologic se poate schimba la o simplă ploaie sau zăpadă. Un nespecialist ar putea intra în panică, spune Ionel Balan. De aceea, pe resursele online este doar informația sintetizată, nu și datele primare. „Ca specialiști, noi putem să deosebim fondul radioactiv produs de precipitații, de fondul radioactiv produs de vreun accident. Precipitațiile atmosferice cauzează creșterea fonului radioactiv din contul precipitării în aer a radionuclizilor naturali, care se conțin continuu în aer, însă viața lor este destul de scurtă. Iar după trecerea ploii, fonul radioactiv revine la normal. De aceea, datele primare nu sunt afișate direct, însă sistematizarea și analiza datelor sunt accesibile pe site”.  

Valorile zilnice ale debitului dozei ambientale a radiaţiei gama pe teritoriul R. Moldova pot fi consultate online, pe site-ul Agentiei de Mediu. Din păcate, datele sunt în formă de text, fără vreo reprezentare grafică. 

Situația radiologică în Ucraina poate fi văzută prin intermediul primului chatbot de mediu din Ucraina. Acesta oferă acces la date privind calitatea aerului, radiația de fundal, date de mediu, precum și o hartă și rețeaua independentă de senzori pentru calitatea aerului. Site-ul www.saveecobot.com poate fi accesat și pe Viber sau Telegram. 

Situația radiologică din Ucraina poate fi urmărită online. Un exemplu este acest site – www.saveecobot.com  

Informația privind fondul radioactiv la nivel European, inclusiv în Ucraina poate fi găsită online și pe hartă interactivă, pe care o poate consulta oricine este interesat. 

Date privind situația radiologică din Europa, prezentate în mod interactiv, online. Captură foto de pe site-ul https://remap.jrc.ec.europa.eu/Advanced.aspx  

Cine ar fi afectat întâi, în caz de accident nuclear: omul sau natura? 

Nu este secret că nu e de joacă cu radiația. De aceea, îmbrăcăm echipamente de protecție când facem radiologii. În cazul tratamentelor, radiologia trebuie folosită cu precauție. Din același considerent, orice utilaj cu elemente radioactive ajunge să fie depozitat în condiții stricte. Asupra mediului s-a constatat însă un alt efect. 

„O să vă mirați, dar dacă vorbim doar despre impactul asupra mediului, fără a lua în considerare lanțul trofic la vârful căruia se află omul, atunci acesta nu este tocmai mare”, spune directorul ANRANR.  

Exemplul elocvent îl arată catastrofa nucleară de la Cernobâl – acolo omul nu mai poate reveni, dar natura s-a instaurat de-a binelea. S-au făcut rezervații naturale radiologice și în Belarus, și în Ucraina. Cei care studiază zonele acestea închise se miră de starea bună în care se află fauna și flora, se miră în ce mod acea radiație nu a provocat dispariția mai multor specii.  

„Este destul de simplu – indivizii din cadrul speciei animale au murit fără să fie verificat procentajul diferitor afecțiuni ale sistemului cardio-vascular, afecțiuni oncologice etc. Faptul că ei se înmulțesc necontrolat ne dă o senzație că totu-i bine și totul înflorește. Dar are loc o selecție naturală – cel care este rezistent la radiații rezistă și va da naștere unei generații cât de cât mai vivace, care va trăi. Așa funcționează un ecosistem, speciile se acomodează. Ceea ce nu este valabil pentru populația umană”, spune Ionel Balan. 

De aceea, pentru a monitoriza expunerea populației umane la radioactivitate este important să monitorizăm mediul, să vedem care este concentrația radionucleizilor în natură, în diferite lanțuri trofice – din sol către plantă, de la plantă către om. Monitoringul radiologic al componentelor de mediu ne arată dacă această concentrație se schimbă sau nu, ca să nu fim afectați noi, oamenii.  

Acest articol a fost realizat în cadrul Proiectului „Amenințarea nucleară în timpul războiului ruso-ucrainean și impactul său asupra Ucrainei și a țărilor din regiunea Mării Negre: riscuri, scenarii și falsuri”, creat cu participarea CFI, Agenția Franceză pentru Dezvoltarea Mass-Media, în cadrul proiectului Hub București, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe al Franței.