Acord istoric la COP15 pentru biodiversitate. Conservarea naturii și reforma subvențiilor, printre priorități

Statele lumii au ajuns la un acord istoric în cadrul COP15 pentru biodiversitate, de la Montreal, pentru a opri distrugerea ecosistemelor Pământului. Guvernele au semnat documentul, dar acordul pare să fi fost forțat de președintele chinez, ignorând obiecțiile unor state africane, scrie green-report.ro, cu referire la The Guardian.

După mai bine de patru ani de negocieri, întârzieri repetate din cauza pandemiei de Covid-19 și discuții până în noaptea de duminică la Montreal, aproape 200 de țări au semnat un acord la COP15 pentru biodiversitate, care a fost găzduit de Canada și China, pentru a pune omenirea pe calea de a trăi în armonie cu natura până la jumătatea secolului.

Într-o ședință plenară extraordinară, care a început duminică seara și a durat mai bine de șapte ore, țările s-au contrazis cu privire la acordul final. În cele din urmă, luni a apărut vestea că a fost încheiat un acord.

Negociatorul Republicii Democrată Congo a părut să blocheze acordul final prezentat de China, spunând în plen că nu poate sprijini acordul în forma sa actuală, deoarece nu a creat un nou fond pentru biodiversitate, separat de fondul existent al ONU, Facilitatea globală pentru mediu. China, Brazilia, Indonezia, India și Mexic sunt cei mai mari beneficiari ai finanțării fondului ONU, iar unele state africane au dorit mai mulți bani pentru conservare ca parte a acordului final.

Cu toate acestea, câteva momente mai târziu, ministrul chinez al mediului și președintele COP15, Huang Runqiu, au semnalat că acordul a fost încheiat și convenit, iar plenul a izbucnit în aplauze.

Negociatorii din Camerun, Uganda și Republica Democrată Congo și-au exprimat neîncrederea că acordul a fost încheiat. RDC a declarat că s-a opus în mod oficial la acord, dar un avocat al ONU a spus că nu a făcut-o. Negociatorul din Camerun a numit-o „o fraudă”, în timp ce Uganda a spus că a avut loc o „lovitură de stat” împotriva COP15.

Punctele-cheie ale acordului

Pactul Kunming-Montreal aduce o serie de reglementări care vizează de la cooperarea științifică la conflictul om-fauna sălbatică. Iată principalele puncte ale documentului:

1. Acord de conservare a 30% din suprafața globului până la sfârșitul deceniului

Inspirată de viziunea biologului de la Harvard, EO Wilson, de a proteja jumătate din planetă pentru supraviețuirea pe termen lung a umanității, cea mai importantă țintă de la Cop15 a inspirat și divizat în egală măsură. Formularea finală obligă guvernele să conserve aproape o treime din suprafața Pământului până în 2030, respectând totodată teritoriile indigene și tradiționale în extinderea noilor arii protejate. Limbajul subliniază importanța gestionării eficiente a conservării pentru a se asigura că zonele umede, pădurile tropicale, pajiștile și recifele de corali sunt protejate corespunzător, nu doar pe hârtie.

2. Drepturile popoarelor indigene 

Popoarele indigene sunt menționate de 18 ori în țintele acestui deceniu de a opri și inversa reducerea biodiversității, lucru pe care activiștii îl consideră drept o victorie istorică. Mai multe studii științifice au arătat că popoarele indigene sunt cei mai buni administratori ai naturii, reprezentând 5% din umanitate, dar protejând 80% din biodiversitatea Pământului. Din Brazilia până în Filipine, popoarele indigene sunt amenințate de încălcările drepturilor omului, violenței și acaparării de pământ. Mesajul din text este clar: modelele de conservare conduse de indigeni trebuie să devină norma în acest deceniu, dacă vrem să luăm măsuri reale în privința biodiversității.

3. Reforma subvențiilor dăunătoare mediului

Cu siguranță, în categoria plictisitoare, dar importante, lumea cheltuiește cel puțin 1,8 miliarde de dolari în fiecare an pe subvenții guvernamentale care conduc la anihilarea faunei sălbatice și la o creștere a încălzirii globale, potrivit unui studiu de la începutul acestui an. Lipsa reformei subvențiilor dăunătoare mediului a fost un eșec major al obiectivelor de biodiversitate ale ultimului deceniu, iar guvernele au convenit acum asupra importanței unei schimbări.

4. Dezvăluiri de natură pentru afaceri

Deși limbajul a fost nuanțat în textul final, obiectivul 15 al acordului cere guvernelor să se asigure că companiile mari și transnaționale își dezvăluie „riscurile, dependențele și impactul lor asupra biodiversității”. Dacă va fi implementat, acesta ar putea fi începutul unei schimbări semnificative în practicile de afaceri. Aproximativ jumătate din PIB-ul global depinde de funcționarea sănătoasă a lumii naturale, potrivit ONU, iar pierderea biodiversității se îndreaptă rapid pe agenda riscurilor corporative. Mai multe țări dezvoltă deja reguli pentru aprovizionarea durabilă, pentru produse de la ulei de palmier la cauciuc, care par să se răspândească după pactul Kunming-Montreal.

5. O cale de urmat pentru biopirateria digitală

Înainte de COP15, informațiile de secvență digitală (DSI) au fost un cartof fierbinte – și ceva ce puțini au înțeles cu adevărat. DSI se referă la informațiile genetice digitizate pe care le obținem de la natură, care sunt utilizate frecvent pentru a produce noi medicamente, vaccinuri și produse alimentare. Aceste forme digitale de biodiversitate provin din pădurile tropicale, turbării, recifele de corali și alte ecosisteme bogate, dar sunt greu de găsit până în țara lor de origine, mulți din lumea în curs de dezvoltare așteaptă acum plata pentru utilizarea resurselor lor. La Montreal, a fost încheiat un acord pentru dezvoltarea unui mecanism de finanțare pentru DSI în următorii ani, care a fost salutat ca o victorie istorică pentru statele africane care au cerut crearea acestuia înainte de summit.

După semnarea acordului, nu au întârziat și primele reacții. Huang Runqiu, preşedintele chinez al COP15: „După patru ani de muncă, am ajuns la capătul călătoriei noastre. Ştiu că avem în faţă roadele acestei munci. Avem în mâinile noastre un ansamblu de măsuri care pot să ne ghideze să lucrăm împreună pentru a frâna şi a inversa tendinţa de pierdere a biodiversităţii şi să punem natura pe calea recuperării sale, pentru bunăstarea tuturor popoarelor lumii”.

Luni, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat „rezultatul istoric” de la Montreal şi a felicitat comunitatea internaţională pentru „o foaie de parcurs ce vizează protejarea şi restaurarea naturii”. Subliniind că acest acord îl „completează” pe cel de la Paris pentru climă, şefa executivului european a spus că „omenirea dispune de acum înainte de două câmpuri de acţiune pentru a merge spre o economie durabilă până în 2050”.

Virginijus Sinkevicius, comisar european pentru Mediu: „Acest acord poate cu adevărat să schimbe datele problemei. Bineînţeles, de acum va trebui să trecem de la planurile pe hârtie la implementarea lor. Este, în general, partea cea mai dificilă. Ar fi putut fi un document încă şi mai puternic, dar, încă o dată, trebuie să recunoaştem că este vorba despre un compromis”.

Steven Guilbeault, ministrul Mediului din Canada: „Avem în sfârşit „momentul Paris” pentru biodiversitate, aici, la Montreal… este cu adevărat un moment istoric”.

Christophe Bechu, ministrul francez pentru Tranziţie Ecologică: „Avem un acord care include pesticidele, un acord care spune că va trebui să eliminăm subvenţiile nefaste pentru biodiversitate, avem angajamente financiare care se dublează între acum şi 2025 şi se triplează până în 2030, este ceva cu adevărat istoric”. Acum, „fiecare va trebui să fie la înălţimea acestui acord pentru a dovedi că nu este un acord doar pe hârtie”, a adăugat ministrul francez.

Steffi Lemke, ministrul german al Mediului: „Decizia de la Montreal deschide calea spre un fel de scut de protecţie pentru resursele noastre vitale. Comunitatea internaţională a decis să pună în sfârşit capăt extincţiei speciilor. După negocieri lungi şi intense, am ajuns la un acord final marcat de determinare. Protejând natura, ne protejăm pe noi înşine şi le asigurăm, de asemenea, copiilor noştri un mediu în care se va putea trăi bine”.

Veronique Andrieux, director general al WWF France: „Până în urmă cu trei zile, nu puteai să iei statele în serios când ele spuneau că voiau un acord pentru protejarea biodiversităţii. În această seară, după negocieri ministeriale intense, au fost aduse garanţii pentru a reuşi să protejăm şi să restaurăm biodiversitatea până în 2030: angajamentul ţărilor de a proteja 30% din pământuri şi mări, restaurarea ecosistemelor degradate, reducerea cu 50% a riscurilor legate de pesticide, desfăşurarea unor soluţii bazate pe natură. Toate aceste angajamente vor necesita o monitorizare foarte strictă, iar WWF îndeamnă ţările să se mobilizeze la cel mai înalt nivel în următorii ani pentru a dubla eforturile şi a accelera acţiunile naţionale pentru biodiversitate”.

Reprezentanții Forumului internaţional autohton pentru biodiversitate (FIAB) s-au felicitat pentru adoptarea unui text „care conţine articole puternice despre respectarea drepturilor popoarelor autohtone”, inclusiv în ceea ce priveşte „amenajarea teritoriului”, conservarea zonală, utilizarea durabilă cutumieră, cunoştinţele tradiţionale, participarea şi respectarea drepturilor popoarelor autohtone şi ale comunităţilor locale asupra pământurilor.