Mii de persoane s-au mobilizat pentru a curăța râurile mari și mici, lacurile și izvoarele din Republica Moldova

Cetățeni activi din peste 60 de localități ai Republicii Moldova s-au implicat în acțiuni de salubrizare, desfășurate la sfârșitul săptămânii trecute cu prilejul Zilei Mondiale a Curățeniei.

Echipa Centrului Național de Mediu, împreună cu cea a Ambasadei Suediei la Chișinău, au mers pe malul Nistrului, în satele Oxentea și Molovata, raionul Dubăsari, pentru a oferi o mână de ajutor elevilor și localnicilor în acțiuni de salubrizare. „Prin aceste acțiuni,  am dorit să demonstrăm că împreună putem face o curățenie generală pe râurile mari și mici, pe lacurile și izvoarele din țară. E curat acolo unde păstrăm curățenia și nu unde facem curat permanent! Sperăm că astfel de acțiuni vor fi mai rare, deoarece vom preveni generarea inutilă a deșeurilor și ne vom învăța să le gestionăm corect”, a menționat Elena Culighin, președinta Centrului Național de Mediu.

În opinia Elenei Culighin, oamenii s-au implicat activ în acțiuni de salubrizare, iar activitățile au fost organizate pe parcursul a două zile. „Vineri și sâmbătă au fost implicați atât reprezentanți ai autorităților publice locale, dar și elevi și profesori de la diferite instituții de învățământ, angajați ai unor companii private. Ei au dorit să vadă depozitate deșeurile în locurile în care ar trebui să fie de fapt, dar nu în preajma râurilor, râulețelor, izvoarelor, parcurilor. Sperăm că, dacă vor fi organizate ulterior alte campanii de salubrizare, vom colecta o cantitate mai mică de deșeuri. Mesajul principal al campaniei naționale de salubrizare din anul curent este să prevenim formarea deșeurilor, să prevenim depozitarea lor în locuri neautorizate, să le colectăm separat, iar acolo unde este posibil unele deșeuri să fie reciclate. Astfel, vom putea diminua poluarea mediului”, a subliniat președinta Centrului Național de Mediu. Satul Molovata a implementat mai multe proiecte cu suportul financiar al Ambasadei Suediei în Moldova și UNDP Moldova, unul dintre care este proiectul ,,Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor”.

Delegația Uniunii Europene, alături de diplomați și locuitori ai municipiului Strășeni, au marcat și ei Ziua Mondială a Curățeniei. Ei s-au înarmat cu saci și mănuși pentru a curăța Parcul „Pinilor” din apropierea orașului Strășeni. Peste 500 de persoane s-au alăturat inițiativei, ca să contribuie la viitorul verde al Republicii Moldova. Delegația UE în Republica Moldova îndeamnă oamenii să manifeste grijă față de mediu în fiecare zi și să adopte chiar și cele mai simple obiceiuri pentru a proteja planeta.

„Schimbarea începe cu fiecare dintre noi. Prin acest eveniment, ne alăturăm oficial Zilei Mondiale a Curățeniei 2022, serbată la nivel global și care reprezintă o oportunitate unică de a promova spiritul participativ prin implicarea comunității în activități prielnice mediului și sănătății noastre”, a menționat Valentina Casian, primar al municipiului Strășeni, în cadrul acțiunii de salubrizare.

Potrivit Valentinei Casian, 70 de reprezentanți ai corpului diplomatic, finanțatori internaționali, instituții din sectorul public și privat s-au alăturat cetățenilor din Strășeni. Acesta este un exemplu „de implicare civică în rândul comunității, cu scopul de a reduce poluarea cu deșeuri și impactul rezultat din acumularea acestora în spații verzi și în surse de apă”, a mai spus Valentina Casian.

Prezent la acțiunea de salubrizare de la Strășeni, Janis Mazeiks, ambasadorul UE în Republica Moldova, s-a bucurat că la eveniment a participat un număr mare de copii și tineri. „Această țară este pentru voi. Trebuie să fie o țară curată, pentru că este o țară europeană”, a spus Janis Mazeiks.

Solicitat de Ecopresa.md, Andrei Isac, coordonator național al proiectului „Uniunea Europeană pentru Mediu”, Republica Moldova, a spus că acțiunile de salubrizare au avut loc nu doar pentru a face Republica Moldova mai curată, dar și pentru a transmite populației mesajul să nu arunce gunoiul la întâmplare, ci să îl colecteze separat, „pentru că aceste deșeuri reciclabile sunt valoare adăugată pentru economie. Ele pot fi reîntoarse în economie, pot fi create noi locuri de muncă, pot fi economisite resurse naturale. Și textul Pactului Verde European, și proiectul Strategiei de Mediu, pe care îl elaborăm în prezent împreună cu Ministerul Mediului, cu suportul Asociației Obștești „Eco-Contact”, pune accent pe o economie circulară, pe reducerea formării deșeurilor. Iar dacă s-au format deșeuri, haideți să le strângem separat, să le reciclăm, să cream noi locuri de muncă în acest sens”, a îndemnat Andrei Isac.

Potrivit expertului, de la 1% la 3% din populația Republicii Moldova se implică în campanii de salubrizare ca voluntari, iar acesta este un indicator foarte bun și este aproape de ceea ce se întâmplă în țările Uniunii Europene. Mai mult, este important faptul că în acțiuni de colectare a gunoiului au fost implicați copii și tineri. „Poate nu este o acțiune durabilă că au ieșit copii să strângă din urma maturilor, dar pentru ei este o lecție de educație ecologică”, a menționat Andrei Isac, care a adăugat că, pe parcursul lunilor octombrie-noiembrie, în zonele în care au avut loc acțiuni de salubrizare, vor fi plantați copaci.

Și alte primării și instituții au făcut curățenie în localitățile lor, sau pe malul râurilor. Angajații Ministerului Mediului au salubrizat malurile râului Ichel din satul Hrușova, Criuleni. O acțiune similară, dar pe malul lacului Ghidighici,  va desfășura zilele acestea Serviciul Hidrometeorologic de Stat, căruia i se va alătura și echipa Asociației Jurnaliștilor de Mediu.

Ziua Mondială a Curățeniei, marcată în acest an la 17 septembrie, reunește milioane de voluntari, guverne și organizații din 191 de țări pentru a aborda problema globală a deșeurilor și pentru a construi o lume nouă și durabilă.  Republica Moldova s-a alăturat mișcării globale printr-o campanie națională, organizată de Ministerul Mediului, proiectul „Uniunea Europeană pentru Mediu – Economie Verde” și AO Centrul Național de Mediu, cu implicarea și participarea unui număr mare de parteneri de dezvoltare, asociații obștești și a sectorului academic.