Peste un miliard de copii din lume sunt expuși riscurilor climatice, arată noul raport UNICEF

La nivel global, majoritatea copiilor sunt expuși la cel puțin un pericol climatic, iar peste 80% dintre ei se confruntă simultan cu cel puțin două amenințări generate de schimbările climatice, ceea ce amplifică riscurile care le afectează direct sănătatea.

Datele sunt prezentate în raportul UNICEF privind riscul climatic pentru copii pentru anul 2026. Analiza a inclus peste 702.000 de copii, dintre care 99,96% sunt expuși la cel puțin un risc climatic. Totodată, peste 562.900 de copii sunt afectați de minimum două pericole climatice care se suprapun.

Criza climatică – un cerc vicios

Criza climatică nu se manifestă printr-un singur eveniment. Pentru milioane de copii, aceasta înseamnă o combinație complexă și periculoasă de riscuri care se suprapun. Aceste amenințări depășesc capacitatea de răspuns a serviciilor sociale nepregătite și reduc reziliența familiilor și comunităților.

Pericolele climatice pot apărea oriunde, însă ele devin un risc atunci când se suprapun cu zonele în care trăiesc oamenii, își desfășoară activitatea sau dețin bunuri, adică atunci când populația este expusă acestor fenomene. Expunerea copiilor diferă considerabil atât între țări, cât și în interiorul acestora.

Un pericol climatic devine un dezastru atunci când afectează viața și mijloacele de trai ale oamenilor, iar în cazul copiilor vulnerabilitatea este influențată atât de sensibilitatea biologică, cât și de accesul la servicii sociale esențiale pentru supraviețuire și dezvoltare. Atunci când aceste sisteme sunt slabe sau nepregătite pentru șocurile climatice, riscurile cresc semnificativ.

Aproximativ un miliard de copii trăiesc în zone expuse malariei

Potrivit raportului, copiii sunt expuși pericolelor climatice la o scară fără precedent: aproximativ 337 de milioane trăiesc în zone afectate de inundații fluviale, iar alți 33 de milioane sunt expuși inundațiilor de coastă, fenomene care le amplifică vulnerabilitatea în fața altor riscuri.

Potrivit datelor extrase din raportul UNICEF, seceta afectează peste trei sferturi dintre copiii lumii, aproximativ 1,8 miliarde fiind expuși secetelor agricole sau meteorologice care amenință securitatea alimentară, nutriția și mijloacele de trai. În același timp, 662 de milioane de copii trăiesc în zone expuse furtunilor tropicale, unde ploile abundente și vânturile puternice afectează locuințele, școlile și serviciile de sănătate.

Datele din raport mai arată că aproximativ un miliard, locuiesc în zone expuse malariei, iar până la 2,3 miliarde trăiesc în zone în care sunt detectați poluanți atmosferici. Malaria este o boală sensibilă la schimbările climatice, a cărei răspândire este influențată de temperatură și de regimul precipitațiilor.

Sărăcia amplifică vulnerabilitatea copiilor din Republica Moldova

Datele UNICEF evidențiază și vulnerabilitățile sociale care amplifică efectele schimbărilor climatice. Sărăcia în rândul copiilor este unul dintre cei mai importanți factori de risc, iar Republica Moldova a obținut un scor de 7,71 din 10 la acest capitol. Potrivit raportului, sărăcia reduce capacitatea familiilor de a face față și de a se recupera după șocurile climatice.

Pentru a proteja dreptul fiecărui copil la un mediu curat, sănătos și durabil, UNICEF solicită măsuri urgente din partea guvernelor și a altor actori relevanți. Organizația recomandă reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, eliminarea treptată a combustibililor fosili și accelerarea tranziției către surse regenerabile de energie.

Totodată, UNICEF subliniază importanța implicării copiilor și tinerilor în acțiunile climatice prin investiții în educație climatică și respectarea dreptului lor de a participa la deciziile care le afectează viitorul. Organizația insistă, de asemenea, ca nevoile și perspectivele copiilor să fie integrate în politicile și finanțarea climatică la toate nivelurile de decizie.

Printre măsurile recomandate se numără dezvoltarea unor școli sigure și verzi, servicii medicale rezistente la schimbările climatice, consolidarea securității alimentare pentru copii, servicii eficiente de apă și sanitație și sisteme de protecție capabile să răspundă în situații de criză.