VIDEO. Generația care încearcă să repare dezastrul de mediu

Colectează, mărunţesc, topesc şi recreează. Tinerii pentru EcoPlastic (TEP) – Elena Tacu, Vladimir Ternavchi, Ion Ermuratii şi alţi câţiva tineri stabiliţi în capitală -, au decis să schimbe percepția publicului față de plastic şi să contribuie la reducerea poluării. În mai puţin de un an, au creat în R. Moldova un atelier unic pentru reciclarea plasticului, demonstrând că acest deşeu merită a doua viaţă.

Inspirați de Mișcarea Globală Precious Plastic (Plastic prețios), au reușit să construiască, în doar opt luni, utilajul necesar pentru a da o nouă formă obiectelor din plastic uzat.

Scopul TEP, spun tinerii, este nu doar de a reutiliza cât mai mult plastic, dar şi de a educa societatea să aleagă conştient: cum, ce și cât consumă.

Tinerii au format deja o comunitate cu ajutorul căreia adună plasticul. Strângerea obiectelor are loc în fiecare lună, iar anunţul este plasat pe rețelele sociale.

Nu toate tipurile de plastic sunt potrivite pentru reutilizare. Echipa TEP prelucrează doar cu tipurile 5 şi 2, acestea fiind cele mai sigure şi inofensive la topire, în condiţiile în care atelierul nu lucrează cu filtrele.

Toţi cei care doresc să contribuie la reciclarea plasticului şi să sprijine tinerii, sunt îndemnaţi să colecteze ambalajele conform codurilor 5 şi 2, să spele recipientele şi să le doneze. Astfel, plasticul nu este aruncat, dar reutilizat.

„Pot spune că avem deja o comunitate de oameni care selectează plasticul, știu că el vine la noi și văd în ce se transformă. De fapt, noi facem acest lucru pentru a demonstra că plasticul nu este deșeu, el este o resursă prețioasă”, spune Elena Tacu, fondatoare TEP.

În atelierul TEP sunt create o multitudine de produse, de la brățări și cercei, vase şi suporturi, până la piese de mobilier.

Fridays for Future

Pentru a se alătura tinerilor care militează pentru mediu, echipa TEP a ajuns anul acesta la Summitul Internațional Fridays for Future, care a a întrunit peste 400 de activiști pentru climă și mediu din întreaga lume. Ei s-au întâlnit cu  Greta Thunberg, o activistă de mediu suedeză, care încearcă să oprească încălzirea globală și schimbările climatice. Greta a renunțat la o zi de şcoală, pentru a protesta încontinuu, în fiecare vineri.

Grevele elevilor pentru climă

Totul a început în 2018, când adolescenta Greta Thunberg  a transmis întregii lumi un mesaj de atenţionare. „Criza climatică trebuie tratată ca o criză! Clima este cea mai importantă problemă!”

La 20 august 2018, Greta, pe atunci elevă în clasa a IX-a, a decis să nu meargă la școală până la alegerile generale din Suedia din 2018. Ea solicita ca guvernul suedez să reducă emisiile de carbon în conformitate cu Acordul de la Paris și a protestat, în fiecare zi, în timpul orelor de școală, în fața Riksdagului. Pe pancartă scria – Grevă școlară pentru climă.  

După alegerile generale, Greta a continuat să facă grevă doar vineri, câștigând atenție mondială. Ea a inspirat elevii din întreaga lume să participe la greve școlare. În decembrie 2018, peste 20.000 de elevi au făcut greve în cel puțin 270 de orașe.

Anul acesta, pe 20 septembrie 2019, elevii din întreaga lume s-au solidarizat, organizând cea mai mare grevă împotriva schimbărilor climatice. Şi elevii din Chișinău  s-au alăturat protestului mondial, pentru a spune că viitorul omenirii este în pericol. „Clima este cea mai importantă problemă!”

Planeta a ajuns la un grad de exploatare și murdărire atât de ridicat încât soluțiile învechite nu mai fac față. În astfel de situații nu ne rămâne decât să luptăm. Să luptăm contra a ceea ce ne omoară planeta.

Tinerii pentru Plastic Ecologic sunt cei care și-au identificat inamicul și au ales să lupte cu plasticul.

Consumerismul, ca mod de viaţă, are impact la schimbarea climei. Publicaţia „The Economist” a ilustrat, pe coperta lunii septembrie 2019, un cod de bare cu evoluția temperaturilor medii între 1850 şi azi.

Dungile de pe copertă reprezintă temperatura medie a lumii în fiecare an de la mijlocul secolului al XIX-lea. Anii cu albastru închis sunt mai reci, iar cei cu roşu – mai calzi decât media în 1971-2000. Se vede limpede că jumătate din bioxidul de carbon din atmosferă a fost eliberat în atmosferă după 1990. Altfel zis, poluarea cea mare a planetei a avut loc în ultimele trei decenii şi acest lucru continuă. Impactul poate fi catastrofal, iar soluţii imediate nu sunt vociferate.

Text: Irina TABARANU

Editare video: Lucia TĂUT

Acest material este realizat de Asociaţia Jurnaliştilor de Mediu şi Turism Ecologic  din R. Moldova (AJMTEM), în cadrul proiectului „Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova (MEDIA-M)”, finanțat de USAID și UK Aid și implementat de Internews în Moldova.