Campania „Iulie fără plastic”: E timpul să schimbăm obiceiurile, nu doar ambalajele

Tradițional, în a doua lună de vară, Republica Moldova se alătură mișcării internaționale „Iulie fără plastic”, desfășurată în zeci de țări ale lumii. Campania își propune să încurajeze reducerea de produse din plastic de unică folosință și adoptarea unor alternative reutilizabile, prin schimbarea obiceiurilor. Tema ediției din acest an – „E timpul să schimbăm obiceiurile, nu doar ambalajele” – pune accent pe prevenirea producerii deșeurilor, nu doar pe reciclarea acestora. 

„Plasticul de unică folosință îl folosim câteva minute”

Ecopresa a contactat-o pe Aurelia Bahnaru, președinta e-Circular, specialistă în gestionarea deșeurilor, care afirmă că problema plasticului de unică folosință începe chiar din modul în care alegem să-l folosim. „Plasticul de unică folosință îl folosim câteva minute, iar natura are nevoie de sute de ani pentru a-l elimina. În fiecare zi consumăm produse care sunt concepute să fie aruncate imediat după utilizare. Acest model nu mai este sustenabil.”

Potrivit acesteia, reducerea cantității de deșeuri nu începe la coșul de gunoi, dar în momentul în care alegem ce cumpărăm. „Dacă vrem mai puține deșeuri și un mediu mai curat, trebuie să începem prin a evita ceea ce nu este necesar și să alegem, ori de câte ori este posibil, produse reutilizabile”,  a subliniat specialista.

9% din deșeurile din plastic sunt reciclate la nivel mondial

La nivel mondial, producția de plastic continuă să crească. Potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), producția anuală de materiale plastice a ajuns la aproximativ 460 de milioane de tone, iar doar 9% din deșeurile din plastic sunt reciclate. Restul ajung în depozite de deșeuri, sunt incinerate sau poluează mediul. În același timp, Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) estimează că între 19 și 23 de milioane de tone de plastic ajung anual în râuri, lacuri și oceane. 

Microplasticele ajung inclusiv în organismul uman 

Plasticul nu afectează doar mediul, ci și sănătatea oamenilor. În ultimii ani, tot mai multe cercetări au arătat că microplasticele și nanoplasticele rezultate din degradarea produselor din plastic pot ajunge în organismul uman.

Aceste particule au fost identificate în apa potabilă, aer, alimente, fructe de mare și chiar în sânge, plămâni sau placentă. Deși oamenii de știință continuă să studieze efectele asupra sănătății, specialiștii avertizează că expunerea constantă ridică îngrijorări privind consecințele pe termen lung.

Din acest motiv, Agenția Națională pentru Sănătate Publică recomandă reducerea utilizării produselor din plastic de unică folosință ori de câte ori există alternative reutilizabile.

„Economia circulară începe cu deciziile simple”

Deși reciclarea este adesea prezentată drept prima soluție pentru reducerea poluării, experții atrag atenția că aceasta reprezintă doar o parte a problemei. 

Specialista Aurelia Bahnaru spune că una dintre cele mai frecvente greșeli este convingerea că reciclarea poate rezolva singură problema poluării cu plastic. „Cele mai frecvente greșeli sunt folosirea excesivă a produselor de unică folosință și convingerea că reciclarea va rezolva întreaga problemă. De multe ori acceptăm automat o pungă la cumpărături, cumpărăm apă în sticle de plastic atunci când există alternative sau folosim pahare și tacâmuri de unică folosință pentru câteva minute”, explică Aurelia Bahnaru. 

Potrivit ei, dificultățile nu se opresc aici. O mare parte dintre deșeurile din plastic nu sunt colectate separat sau sunt contaminate cu resturi alimentare, ceea ce face procesul de reciclare mult mai dificil. În același timp, nu toți cetățenii cunosc regulile de colectare selectivă sau beneficiază de infrastructură necesară. „Responsabilitatea nu aparține doar cetățenilor. Pentru a reduce poluarea cu plastic este nevoie de un efort comun: autorități care dezvoltă infrastructura necesară, companii care reduc ambalajele inutile și consumatori care aleg produse reutilizabile și sortează corect deșeurile. Doar împreună putem obține rezultate reale”, subliniază Aurelia Bahnaru. 

Conform Aureliei Bahnaru, Republica Moldova nu dispune încă de statistici complete privind utilizari produselor de plastic, însă analizele realizate de e-Circular indică o tendință îngrijorătoare. În ultimii trei ani, cantitatea de produse finite din plastic introdusă pe piața Republicii Moldova a crescut cu peste 20%, ceea ce indică faptul că dependența de plastic rămâne ridicată.”

În același timp, capacitatea de reciclare existentă nu reușește să țină pasul cu volumul de produse introduse anual pe piață. De aceea, spune experta, este important să reducem cantitatea de produse din plastic de unică folosință introduse pe piață și să încurajăm alternativele reutilizabile, astfel încât să prevenim apariția deșeurilor încă din etapa de consum.

De asemenea, Aurelia Bahnaru afirmă că este necesară restricționarea sau interzicerea producerii și importului produselor din plastic de unică folosință care nu pot fi reciclate sau valorificate în condițiile existente. „Dacă un produs este utilizat câteva minute și apoi ajunge inevitabil la depozitare sau în natură, acesta generează costuri pentru întreaga societate și nu își mai are locul într-o economie circulară.’’

VOX: Ce spun chișinăuienii despre folosirea plasticului

Am ieșit pe străzile Chișinăului să aflăm cât de pregătiți sunt oamenii să renunțe la plasticul de unică folosință și ce obiceiuri sustenabile au deja. 

Dar ce spun chișinăuienii despre folosirea plasticului în viața de zi cu zi și despre modul în care acesta poate fi redus?

Am discutat în stradă cu câteva persoane, care au confirmat că plasticul este prezent în mod constant în viața lor. „Probabil este prezent prea mult, deoarece plasticul este aproape în fiecare produs”, spun persoanele intervievate.

Cel mai des, oamenii aleg să cumpere apă în butelii de plastic și majoritatea dintre cei cu care am discutat evită aproape complet sticlele de plastic. Altcineva recunoaște că procură apă îmbuteliată ocazional, în funcție de necesitate. 

Totuși, oamenii s-au arătat conștienți de importanța reducerii plasticului de unică folosință, dorindu-și ca toți să păstreze curățenie, să nu arunce gunoiul amestecat pe unde se nimerește, să pună separat deșeurile –  plastic la plastic, hârtie la hârtie și sticlă la sticlă”.

Ce putem face pentru a reduce deșeurile din plastic?

O serie de acțiuni simple ne pot ajuta să reducem cantitatea de deșeuri din plastic. Iată câteva recomandări:

• Înlocuim sticlele de plastic de unică folosință cu o sticlă reutilizabilă, pe care o folosim zi de zi. Este o soluție simplă care reduce rapid cantitatea de deșeuri.
• Spunem „nu” paielor, tacâmurilor și paharelor din plastic atunci când nu avem nevoie de ele. Sunt folosite doar câteva minute, dar rămân în mediu sute de ani.
• Folosim o torbiță textilă pentru cumpărături și evităm pungile din plastic oferite la casă. Este o schimbare mică, dar cu un impact constant.
• Cumpărăm produse cu ambalaje minime sau reutilizabile, reducând astfel cantitatea de plastic care ajunge în gospodăriile noastre.
• Alegem produse cu sistem de reumplere pentru detergent, săpun și alte produse de uz zilnic, în loc să cumpărăm de fiecare dată recipiente noi.
• Purtăm cu noi caserole și pahare reutilizabile atunci când cumpărăm mâncare sau băuturi la pachet. Astfel evităm ambalajele de unică folosință.
• Separăm deșeurile din plastic și le depunem în containerele corespunzătoare. Deși reciclarea nu rezolvă complet problema, ea contribuie la reducerea cantității de deșeuri care ajung în natură.

Material realizat de Valentina Dobricov, stagiară Ecopresa