Vântul care aduce energie: Republica Moldova și potențialul ei eolian

Vântul este folosit de oameni de mii de ani – mai întâi, pentru a pune în mișcare morile care măcinau grâne sau pompele de apă. Odată cu progresul tehnologic, aceste instalații s-au transformat în turbine eoliene, capabile să producă energie electrică. Astăzi, asemenea instalații pot fi observate și în Republica Moldova.

Pentru a înțelege mai bine cum stăm la acest capitol, am discutat cu Octavian Mangos, doctor în științe tehnice și lector universitar la Facultatea Energetică și Inginerie Electrică din cadrul Universității Tehnice a Moldovei (UTM).

Studiile realizate în cadrul UTM arată că zonele de sud, sud-est ale țării și regiunea de nord-est sunt cele mai potrivite pentru dezvoltarea eficientă a parcurilor eoliene.

„Nord-estul țării, raionul Rezina, în apropierea localităților Cuizăuca și Sîrcova, care dispun de altitudini și expunere favorabilă pentru exploatarea resurselor eoliene. Raionul Florești, tot în nord-est, în proximitatea localităților Cunicea și Ghindești, incluse de asemenea în lista zonelor prioritare. Sud-estul țării, raionul Ștefan Vodă, în apropierea localității Purcari, unde măsurătorile confirmă un potențial eolian promițător. Sud-vestul țării, raionul Cahul, în special zona localității Burlacu, unde viteza medie a vântului este optimă pentru investiții. Raionul Cimișlia, în apropierea localităților Batîr și Sagaidac, unde studiile indică condiții tehnice bune pentru dezvoltarea de parcuri eoliene. Aceste localități au fost selectate pe baza unor criterii stricte: viteza medie anuală a vântului, constanța curenților, accesul la rețeaua electrică și distanțele față de zonele locuite — toate validate printr-un studiu oficial al Ministerului Energiei”, spune Octavian Mangos.

Potrivit specialistului, „nu este vorba doar de „a avea vânt”, ci și de a avea vânturi stabile și suficient de puternice la înălțimi de 80-120 de metri, acolo unde operează turbinele moderne. „În acest sens, datele meteorologice și modelele climatice confirmă faptul că Republica Moldova are premise reale pentru a valorifica energia eoliană ca sursă regenerabilă, mai ales în combinație cu alte forme de energie regenerabilă”, explică Octavian Mangos.

Cât energie eoliana produce Republca Molova acum

Potrivit Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED), capacitatea instalată a turbinelor eoliene din Republica Moldova depășește 190 MW (date din aprilie 2025), față de 160 MW în 2024.

Datele oficiale arată că până în aprilie 2025, energia eoliană a reprezentat circa 29 % din totalul capacității regenerabile instalate (665 MW), deci, contribuie semnificativ la „pachetul verde”.

„Dacă ne uităm la producția sigură de energie electrică din surse regenerabile, datele oficiale indică un total de 691 GWh pentru anul 2024, reprezentând 16,7 % din consumul anual. Fiindcă energia eoliană reprezintă aproape jumătate din capacitatea regenerabilă comercializată pe piața de energie electrică (133,6 MW din 266,9 MW), poate fi estimat că producția eoliană ar fi undeva în jur de 340‑350 GWh pe an, adică o contribuție relevantă în mixul regenerabil. Așadar, deși unitățile eoliene nu funcționează non-stop, datele actuale arată că acestea contribuie relevant: avem o capacitate instalată solidă, cu creștere rapidă, și o producție care (în combinație cu panourile solare) asigură aproape o treime din energia consumată în zilele bune”, explică specialistul.

De ce avem atât de puține turbine

„În primul rând, vorbim despre o tehnologie care implică investiții inițiale mari și o perioadă lungă de recuperare. Turbinele eoliene moderne sunt echipamente complexe, iar infrastructura asociată – drumuri de acces, fundații, conexiuni la rețea – poate deveni costisitoare, mai ales în zone rurale, greu accesibile. În al doilea rând, legislația și reglementările în domeniu au fost, până recent, destul de fragmentate sau neclare. Investitorii au avut dificultăți legate de obținerea autorizațiilor, identificarea terenurilor compatibile sau stabilirea distanțelor minime față de localități”, menționează Mangos.

În plus, rețeaua electrică nu este suficient de modernizată în toate regiunile, astfel încât uneori energia produsă nu poate fi preluată în sistem.

„Asta înseamnă că, chiar dacă ai vânt și investiție, nu poți injecta energia în sistem fără modernizarea rețelei. Motivele nu țin de lipsa vântului, ci mai degrabă de provocările tehnice, financiare și birocratice pe care le întâmpină investitorii. Din fericire, lucrurile încep să se schimbe, vedem un interes tot mai mare din partea sectorului privat și, odată cu adoptarea unor reglementări mai clare, e de așteptat ca numărul de turbine instalate să crească în următorii ani”, menționează interlocutorul.

Alte obstacole

„Pe partea legislativă, deși în ultimii ani s-au făcut pași importanți prin Legea privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, rămân încă neclarități procedurale. De exemplu, investitorii reclamă adesea dificultăți în obținerea autorizațiilor de construcție și racordare la rețea. La nivel economic, principala barieră rămâne investiția inițială foarte ridicată. Chiar dacă tehnologia a devenit mai accesibilă decât acum 10 ani, costurile pentru achiziția, transportul și instalarea turbinelor sunt mari. Pe plan tehnic, infrastructura rețelei electrice este un punct critic. Așadar, nu este vorba de un singur obstacol major, ci de o serie de bariere care trebuie abordate simultan, prin politici coerente, sprijin financiar țintit și investiții în infrastructură”, adaugă Mangos.

La întrebare dacă este adevărat că firmele care vor construi parcuri eoliene în RM nu vor produce energie pentru noi, dar o vor exporta, Octavian afirmă că: „În realitate, energia produsă de aceste parcuri este livrată în rețeaua națională pentru consumatorii din Republica Moldova. Doar în situațiile în care există un „surplus de producție”, o parte din această energie ar putea fi exportată, dar nu în detrimentul consumului intern. Exportul este o opțiune economică — nu o obligație și nici o prioritate.”

Turbinele eoliene pot produce energie inclusiv noaptea și în sezonul rece

Eficiența unei turbine eoliene nu se măsoară neapărat în termeni absoluți, ci mai degrabă în funcție de cât de bine valorifică resursa naturală disponibilă, în acest caz – vântul.

„Dacă ne referim la factorul de capacitate (adică raportul dintre energia produsă efectiv și energia maximă posibilă), turbinele eoliene în Republica Moldova pot atinge, în medie, între 0,2 și 0,3, în funcție de locație, model și înălțimea turnului. Prin comparație, panourile fotovoltaice au un factor de capacitate mediu de 0,12–0,18, pentru că produc doar pe timp de zi și sunt influențate de condițiile meteo. Hidrocentralele mici, dacă sunt amplasate pe râuri cu debit constant, pot depăși un factor de capacitate de 0,4, dar sunt dependente de sezonalitate. Biogazul oferă o eficiență energetică bună, dar necesită o sursă constantă de combustibil organic, deci, depinde mult de logistică”, explică spacialistul.

Avantajul major al turbinelor eoliene, spune Octavian Mangos, este că pot produce energie inclusiv noaptea și în sezonul rece, când alte surse (panourile fotovoltaice) scad drastic ca eficiență.

„Tehnologia eoliană a evoluat foarte mult: turbinele moderne pot porni la viteze mici de vânt și sunt optimizate pentru performanță chiar și în condiții variabile. Așadar, dacă locația este aleasă corect, o turbină eoliană poate fi chiar mai eficientă decât alte surse regenerabile”, accentuează specialistul.

Impactul turbinelor eoliene asupra mediului

Orice tehnologie de producere a energiei are un anumit impact asupra mediului, iar energia eoliană nu face excepție:

„În ceea ce privește păsările, da, pot exista incidente, însă studiile arată că riscurile pot fi reduse dacă turbinele sunt amplasate responsabil, adică în afara principalelor culoare de migrație și a ariilor naturale protejate. În multe țări europene, inclusiv în Republica Moldova, se solicită studii de impact ecologic înainte de autorizarea proiectelor. Cel mai important este că energia eoliană nu produce emisii de CO₂, nu poluează aerul, apa sau solul și nu generează deșeuri periculoase. Asta o face o soluție extrem de valoroasă pentru combaterea schimbărilor climatice și pentru reducerea dependenței de combustibili fosili”, explică Octavian Mangos.

20-25 de ani e durata de viață a unei turbine eoline

„Nu înseamnă că după această perioadă echipamentul devine inutilizabil, dar că randamentul său scade, în unele cazuri semnificativ, iar costurile de mentenanță cresc. După două decenii de funcționare, multe componente, cum ar fi palele, generatorul sau sistemele de control, pot necesita înlocuire sau recondiționare. În unele cazuri, turbinele sunt reabilitate și continuă să funcționeze în regim limitat, în altele – sunt demontate și înlocuite cu modele noi, mai eficiente. Totodată, e bine de știut că, pe parcursul duratei de viață, turbinele necesită întreținere periodică și inspecții tehnice riguroase. Dacă sunt bine întreținute, ele pot funcționa în siguranță și chiar mai mult timp, dar eficiența energetică va depinde de calitatea proiectului, a echipamentelor și a condițiilor locale de vânt. Putem spune că o turbină eoliană este o investiție pe termen lung, cu o durată de exploatare comparabilă cu alte infrastructuri energetice clasice, dar cu avantajul că produce energie curată pe tot parcursul vieții sale”, adaugă Octavian Mangos, doctor în științe tehnice.

Din istoricul turbinelor eoliene

Energia eoliană este folosită de mii de ani, fiind una dintre cele mai vechi forme de utilizare a resurselor naturale. Încă din anul 5000 î.Hr., vântul era folosit pentru propulsarea bărcilor pe Nil. În jurul anului 200, în China erau folosite pompe de apă acționate de vânt, iar în Orientul Mijlociu morile de vânt măcinau cereale pentru a susține alimentația localnicilor.

Prima turbină eoliană pentru generarea de energie electrică a fost construită de către scoțianul James Blyth, în anul 1887, în Scoția. Turbina sa a fost folosită pentru a alimenta cu electricitate cabana sa de vară. Aproape simultan, în SUA, Charles F. Brush a construit o altă turbină eoliană în 1888, cu o putere mai mare, care putea alimenta mai multe clădiri.

Primul parc eolian terestru din lume, a fost pus în funcțiune în 1981 pe Crotched Mountain din New Hampshire, SUA, acesta era format din patru turbine eoliene de 15 kilowați, cu o capacitate totală de 60 de kilowați.

În prezent, China conduce clasamentul mondial în ceea ce privește noile instalații, înaintea SUA, urmată de Germania și, respectiv, India, Brazilia completând Top 5.

Ziua Internațională a Energiei Eoliene se marchează anual pe 15 iunie.