Reîntoarcerea la aromele copilăriei. Primul Festival al Semințelor Vii a avut loc la Chișinău
E luna lui Gustar, perioadă în care fructele și legumele de tot soiul ne cuceresc cu aromele și gusturile lor. De fiecare dată când ne gândim la această lună, ne reamintim de viața de la sat, de roșiile coapte și un pic crăpate de soare, de castraveții și ceapa din care se prepară cea mai bună salată de vară. Acest amestec de savori a fost apreciat recent și de cumpărătorii pieței EcoLocal, care au degustat legume în sortiment divers la primul Festival al Semințelor Vii, desfășurat la Chișinău.
Evenimentul s-a desfășurat sâmbătă, în spațiul tradițional al pieței „EcoLocal”, în fața centrului de afaceri Kentford, și a fost organizat de Asociația „Grădina Moldovei”. Potrivit Anyei Coutinho, directoare executivă a asociației „Grădina Moldovei”, scopul principal al acestui festival a fost sensibilizarea consumatorilor, dar și a producătorilor agricoli, privind importanța semințelor autentice.
„Prin această degustare ne-am propus să aducem la cunoștința oamenilor faptul că hrana poate proveni dintr-o varietate de semințe, fie crescute în mod convențional sau în cadrul agriculturii tradiționale de familie. Aceasta este o abordare diversificată, asemănată mai mult cu procesele naturale decât cu agricultura convențională.”
„În același timp, ne dorim să sprijinim producția locală de semințe, oferind astfel producătorilor și fermierilor oportunitatea de a produce nu doar hrană, ci și semințe pentru cei interesați. Aceasta nu este o sarcină ușoară, însă avem posibilitatea să dezvoltăm și să oferim această gamă pe piața din Moldova”, a mai subliniat Anya Coutinho.
Pe masa de degustare au fost expuse legume de la producătorii locali care își comercializează produsele la piața EcoLocal. Printre acestea s-au numărat câteva soiuri de tomate oferite de producătorii agricoli: tomate de la Angela Bejenari; morcov, măcriș, pătrunjel de la Vera Druță și ardei iuți de la Sergiu Țurcan (EcoVazon).
Gustul copilăriei
Printre cei care au avut ocazia să deguste tomatele savuroase se numără și Ion Chiriac, pasionat de aceste legume.
„Mă simt atras de tomate și le pot chiar percepe gustul și aroma, la fel cum îmi amintesc de roșiile din copilărie”, a spus Ion.
El a împărtășit că în acest an a decis să se implice în creșterea legumelor, devenind și el un mic gospodar cu o grădină proprie. „Am hotărât să-mi încerc norocul în agricultură anul acesta, însă nu am reușit să-mi cresc răsadul sau să fac ceva din semințe. Așa că am cumpărat răsaduri din comerț. Însă, din diverse soiuri, doar câteva au avut o recoltă bună, în timp ce altele nu au fost pe placul meu din cauza lipsei calităților gustative.
Am învățat că aici intervin și factori precum soiurile de roșii și aportul de îngrășăminte organice cu azot, care influențează dezvoltarea plantelor.”
Sunt în căutarea soiurilor bune și mă bucur că văd fetele de la „Grădina Moldovei”, care au venit cu o degustare de soiuri frumoase. În toamnă, mă voi interesa de semințe”, a adăugat Ion Chiriac.
Masa de degustare a fost îmbogățită și cu cepe, și cu celebrii cartofi Rîșcoveni de la Aurelia Bugneac, membră a comunității EcoVillage.
„Avem și păstăi de două soiuri, oferite de doamna Bugneac. Un aspect deosebit de interesant este legat de proveniența acestor păstăi, care au fost cultivate inițial de soacra ei, acum peste 30 de ani. Imaginați-vă bogăția și continuitatea transmisă prin semințele acestor plante – o veritabilă moștenire de la generațiile anterioare”, a subliniat Anya Coutinho.
Mulți dintre vizitatori au remarcat că gustul și aspectul legumelor fac o diferență semnificativă între produsele expuse în supermarketuri și cele prezentate la Festivalul Semințelor Vii.
„Desigur, diferențe sunt atât în ceea ce privește gustul, cât și aspectul. Sunt inconfundabile. Mulțumesc, mi-a plăcut foarte mult”, a menționat Ala Ciobanu.
„Legumele sunt extrem de gustoase și naturale, asemenea celor din trecut, am reușit să-mi amintesc de gustul copilăriei. Se poate observa o diferență între tomatele cultivate ecologic și cele din comerț; simți că aceasta este cu adevărat o roșie autentică”, a adăugat o altă vizitatoare, Elena Cîssa.
Festivalul Semințelor Vii, aflat la prima ediție, își propune să aducă în prim-plan valorile tradiționale și sustenabile ale agriculturii țărănești, care stau la baza agriculturii ecologice. Asociația „Grădina Moldovei” promite că vor urma și alte evenimente de degustare, axate pe descoperirea soiurilor de fructe și legume autentice și pe perpetuarea semințelor tradiționale.
Manifest pentru legalizarea semințelor țărănești
În urmă cu aproximativ două luni, în cadrul Festivalului „Ziua Mediului” – organizat de către Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic – A.O. „Grădina Moldovei” a lansat în fața cetățenilor un manifest privind importanța și necesitatea liberalizării semințelor, adunând circa 30-40 de semnături. Scopul acestui demers este de a convinge autoritățile în domeniul agriculturii că producătorii agricoli rurali merită să-și promoveze soiurile autentice care oferă hrană și sănătate întregii societăți.
„Am fost impresionați să vedem atâția tineri care s-au apropiat de noi. Este interesant că aceștia nu erau familiarizați cu noțiunile de semințe, agricultură sau cu problemele cu care ne confruntăm. Ideea noastră a fost să evidențiem legătura vitală dintre natură și hrana pe care o consumăm”, a spus Anya Coutinho, directoarea executivă AO „Grădina Moldovei”.
Sectorul semincer trebuie să fie dezvoltat împreună cu țăranii
În acest sens, A.O. „Grădina Moldovei” a scris un manifest prin care își exprimă opinia cu referire la cadrul legal al semințelor țărănești. „Prin acest Manifest, noi ne exprimăm viziunea și anume solicităm ca sectorul semincer să fie dezvoltat împreună cu țăranii, cu cunoștințele și necesitățile lor, și realitatea din care ei fac parte, fiindcă ei perpetuează această economie locală a semințelor. Credem că această ocupație le oferă, de asemenea, și un mic venit, mai ales persoanelor în etate, și ar putea fi o posibilitate economică și de socializare”, a explicat Anya Coutinho.
Acest manifest se adresează tuturor cetățenilor Republicii Moldova, atât celor din sate, cât și celor din orașe. „Chiar și în Chișinău este foarte ușor de produs semințe. În Moldova este foarte posibil, pentru că la noi orașele nu sunt la fel de modernizate ca în Uniunea Europeană. Localitățile noastre urbane sunt mult mai apropiate de stilul rural. Astfel, putem produce semințe și în oraș, în grădinile urbane și asta ar putea fi foarte educativ pentru tineri. Ei vor vedea de unde vine hrana și cum se face agricultura”, adaugă Anya.
Demers către Comisia parlamentară pentru agricultură și industrie alimentară
De asemenea, „Grădina Moldovei” a înaintat și un demers către Legislativ. „Ne-am adresat Comisiei pentru agricultură și industrie alimentară cu solicitarea de a apela la Curtea Constituțională pentru a contesta caracterul neconstituțional al prevederii Legii semințelor nr. 68 din 05.04.2013 care interzice țăranilor să vândă semințe sau material săditor provenit din semințe neînregistrate în catalogul oficial.
Această lege restricționează drepturile și libertățile omului, prejudiciază fără justificare dreptul la proprietate, afectează dreptul la un mediu sănătos și la hrană. Și, în cele din urmă, constituie o formă de discriminare. Analiza noastră arată că dreptul la semințe este în același timp un drept la hrană. Semințele salvate și multiplicate de micii producători și țărani asigură nu doar securitatea alimentară, ci și cea nutrițională”, a argumentat Anya Coutinho.
Prin acest manifest, A.O. „Grădina Moldovei” își propune:
- să fie eliminată restricția din legea respectivă, pentru a răspunde nevoilor țăranilor și micilor producători de a se hrăni și de a avea posibilitatea legală de a fi răsplătiți pentru lucrul pe care aceștia îl fac.
- ca statul să evalueze potențialul semințelor țărănești cu toată diligența, pentru:
(1) susținerea și dezvoltarea băncilor de semințe comunitare;
(2) stimularea micilor producători pentru dezvoltarea sistemelor de semințe țărănești;
(3) susținerea agriculturii prietenoase mediului și anume dezvoltarea agriculturii ecologice în Moldova.
Ce oferă Asociația Obștească „Grădina Moldovei”?
- să colaboreze cu instituțiile și organizațiile competente în identificarea și descrierea semințelor țărănești din Moldova, împreună cu instituții de cercetare, precum Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor, Institutul Științifico-Practic de Horticultură și Tehnologii Alimentare.
- să colaboreze cu instituțiile și organizațiile competente în colectarea și procesarea datelor și informațiilor despre semințe țărănești, practici agroecologice și producători.
- să aplice cunoștințele și experiența în dezvoltarea sistemului de producere a semințelor autohtone, care valorifică și permite realizarea potențialului producătorilor de semințe țărănești din Moldova.
Deocamdată, demersul Asociației „Grădina Moldovei” nu a primit încă susținere din partea autorităților, însă petiția poate fi semnată aici.
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului „Servicii noi pentru o presă de mediu sustenabilă“. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de un grup de organizații partenere condus de Agenția Slovacă pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare, în strânsă colaborare cu People in Need Slovacia și alte organizații. Acesta face parte din programul de consolidare a capacităților în cadrul proiectului “Sprijinul UE pentru instituțiile mass-media locale din Republica Moldova”. Conținutul acestui material nu reflectă neapărat viziunea UE sau a People in Need Slovacia.