fbpx

Pleacă morcovii, vin smochinele. Schimbările climatice ne determină să trecem la noi culturi și practici în grădinile noastre. Vezi cum se adaptează agricultorii noștri

 Pleacă morcovii, vin smochinele. Schimbările climatice ne determină să trecem la noi culturi și practici în grădinile noastre. Vezi cum se adaptează agricultorii noștri

Foto: Cătălina Molodoi

Susține Ecopresa, distribuie!

Unele culturi agricole care creșteau în mod natural acum 10 ani pe câmpuri deschise astăzi nu mai fac față schimbărilor climatice. Pe de altă parte, diverse specii exotice au început să se adapteze condițiilor de la noi. Ca să aflăm ce schimbări observă agricultorii și grădinarii noștri și cum le fac față, am discutat cu agricultoarea Angela Bejenari, dar și cu experta în biodiversitate, directoarea executivă a Grădinii Moldovei, Anya Coutinho.

Angela Bejenari cultivă roșii, castraveți, dovleci, căpșuni, agriș, coacăză etc. atât în sere, cât și în câmp deschis, în Satul Plop, raionul Dondușeni. Este adepta metodei tradiționale și înțelegerii filosofiei solului. În aceste zile de noiembrie, agricultoarea de la nord strânge căpșune crescute în sistem ecologic.

Potrivit ei, greutăți sunt multe – polenizare insuficientă, vulnerabilitatea culturilor, seceta prelungită, sărăcirea solului și multe altele. Însă la face față.

Căpșunile preferă toamna

În anul 2015, familia Bejenari a plantat primii 12 ari de căpșun în satul Plop, raionul Dondușeni. Astăzi, plantele se extind pe o suprafață de un hectar. Angela povestește că în ultimii ani căpșunile au devenit mult mai sensibile la călduri.

„Sincer să vă spun, în această toamnă am dus căpșuna la piața EcoLocal, care în timpul verii nu a fructificat aproape deloc din cauza căldurilor mari, iar acum, după ce s-a răcorit puțin și au căzut două ploițe, căpșuna a înflorit și a început să dea fructe. Este a doua recoltă în acest an, ceea ce nu este specific sezonului – de obicei, ele dau roadă o singură dată. Am postat și un filmuleț când culegeam căpșunele, iar cumpărătorii noștri au început să ne întrebe „asta e pentru mâine?” și când am ajuns la piață, oamenii ne așteptau”, povestește agricultoarea.

Potrivit ei, acest fenomen se întâmplă din cauza creșterii temperaturilor – polenizarea este afectată, iar procesul de creștere a plantelor devine dificil.

„Cea mai mare problemă este că plantele nu se dezvoltă, nu dau recoltă. De exemplu, murul a dat fructe, dar fructele de pe vârf care trebuiau să se coacă nu au mai avut șansa – s-au uscat pe plantă” – povestește Angela.

Roadă de căpșuni culese în această toamnă de Angela Bejenari. Foto: Arhiva personală
Roadă de căpșune culese în această toamnă de Angela Bejenari. Foto: Arhiva personală

Nu mai putem crește ardeiul dulce și morcovul pe câmp deschis

Agricultoarea a făcut observații și asupra altor culturi agricole vulnerabile la schimbările climatice. De exemplu astăzi, nu mai poate cultiva în câmp deschis ardeiul dulce și morcovul.

„Ardei dulce, fără irigare, pe deal nu mai cultivă nimeni. Și morcovul – el poate să mai reziste pe dealuri, dar fără irigare îl scoți din pământ veșted. În general, leguminoasele nu mai sunt cultivate în câmp deschis, pe terenuri mari. În orice caz, la noi în raion. Cei care au acces la sisteme mai puternice de irigare sau au un râu în apropiere mai pot face grădină, dar fără irigare mulți s-au retras. 

Mulți s-au dezis și de seră, pentru că în mijlocul verii temperatura în seră poate ajunge la +52 de grade Celsius. La ardei cade floarea. Îl uzi, el seara crește (când e mai răcoare), dar floarea a căzut și tu crești verdeață. Sunt schimbări foarte drastice”, explică Angela Bejenari.

Pe pământurile R. Moldova au început să crească smochine, rodii, kiwi

În timp ce unele culturi agricole „ne părăsesc”, diverse specii exotice au început deja să-și facă loc și să se adapteze condițiilor de la noi.

„Am observat că mulți dintre colegii mei cultivă smochine. Ele nu mai îngheață, nu mai avem acele ierni reci. Am auzit și de rodii, kiwi, doar că ei se ocupă mai mult din plăcere – încă nu sunt condițiile acelea ca să fie cultivate pe terenuri mari”. 

Fructe de smochin crescute de părinții Ludmilei Hițuc. Foto: Ludmila Hițuc
Fructe de smochin crescute de părinții Ludmilei Hițuc. Foto: Ludmila Hițuc

Soluțiile și practicile Angelei

Cum obții apă gratuită pentru a putea iriga o seră?

Întrucât apa în fântânile din satul Plop, raionul Dondușeni, are un nivel ridicat de salinitate de 2%, o cantitate dubla față de norma de o,99%, un specialist i-a recomandat familiei Angelei Bejenari s-o amestece pentru irigare cu cea de ploaie.

Anul trecut, a instalat un sistem de acumulare a apei de ploaie. În vara anului curent, familia a reușit să colecteze aproape 200 de tone de apă de ploaie. „Astfel avem costuri minime – apa de ploaie este pe degeaba și pompăm apă din fântână mai puțină”, relatează Angela. Pentru pomparea apei, familia a cheltuit cu 30% mai puțină electricitate față de anul precedent.

Pentru instalarea sistemului, familia a aplicat și a câștigat un grant oferit de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA).

Sistem de colectare a apei de ploaie. Foto: Arhiva personală
Sistem de colectare a apei de ploaie. Foto: Arhiva personală
Pomparea apei din fântână. Foto: Arhiva personală
Pomparea apei din fântână. Foto: Arhiva personală
Cisternă de acumulare a apei de ploaie. Foto: Arhiva personală
Cisternă de acumulare a apei de ploaie. Foto: Arhiva personală

Angela recomandă acumularea și stocarea apei de ploaie în butoaie, chiar și a apei ce se scurge din streașina casei. „Dacă lotul este mic, nu recomandăm irigare prin picurare.”

Mulcire

Familia Bejenari practică agricultura ecologică. Evită prășirea solului și aplică mulci pentru menținerea fertilității acestuia.

„Solul trebuie să fie acoperit tot timpul. Solul negru este un sol mort – vara, când temperaturile sunt ridicate, toate microorganismele mor, așa că aplicăm mulcirea. Mulcim cu paie, cu frunzele care cad acum toamna. Le adunăm din sat de la oameni, îi rugăm să nu le dea foc (cu toate că este lege, că nu se permite).” – explică Angela.  

Agricultoarea încurajează rotația culturilor, renunțarea la soiurile hibride în favoarea celor autohtone, adaptate la condițiile locale, la boli și secetă. „Este important să obțineți semințe de la producători autohtoni și să folosiți soiuri tradiționale”, ne mai sfătuie agricultoarea.

Manifestul pentru legalizarea semințelor țărănești. La Festivalul „Ziua Mediului”
Manifestul pentru legalizarea semințelor țărănești. La Festivalul „Ziua Mediului”

Vezi și: https://ecopresa.md/reintoarcerea-la-aromele-copilariei-primul-festival-al-semintelor-vii-a-avut-loc-la-chisinau/


„Mai bine mănânci două roșii gustoase decât să mănânci un kilogram de iarbă”. Fără soiuri hibride

Angela Bejenari abordează o perspectivă tradițională și sustenabilă a grădinăritului și este îngrijorată de efectele negative ale chimicalelor în agricultură. Ea evidențiază că soiurile hibride, cu necesități mai mari de irigare și vulnerabilitate la boli, nu oferă aceeași plăcere gustativă precum soiurile tradiționale.

„Să fim sinceri, poate sunt ele mai roditoare, dar mai bine mănânci două roșii gustoase decât să mănânci un kilogram de iarbă.”

Roșii crescute pe terenul Angelei Bejenari. Foto: Arhiva personală
Roșii crescute pe terenul Angelei Bejenari. Foto: Arhiva personală

„Foarte tare mă doare sufletul după solul nostru. La noi solul se distruge complet cu atâta îngrășăminte. Cu vagoanele se toarnă îngrășămintele în pământul nostru. Nu e corect – stră-străbunii noștri habar nu aveau de această treabă. Practicau rotația culturilor, știau că anul acesta semănăm grâu, dar la anul o să punem sfeclă sau floarea soarelui și în celălalt an o să pună ceva din boboase și tot timpul aveau rezultate și roade. Da, eu înțeleg că poate erau alte ploi, dar totuși rotația culturilor înseamnă foarte mult și nu ar trebui atâtea chimicale”, concluzionează Angela Bejenari.

Anya Coutinho: „Schimbările climatice sunt reale pentru oamenii care creează condiții pentru ele”

Anya Coutinho este directoarea executivă a Grădinii Moldovei și expertă în biodiversitate. Legat de subiectul chimicalelor, Anya menționează: „Pesticidele sunt produse din petrol, iar fertilizanții artificiali sunt un energivor care la producere consumă multă energie și totul este neregenerabil.”

În ceea ce ține de schimbările climatice, experta evidențiază că agricultorii au un impact semnificativ. „ Sigur că suntem afectați de climă, dar totul începe de la fiecare din noi și depinde de practicile pe care le aplică producătorul agricol. Dacă el prășește, el deja creează condiții de ieșire a CO2 din sol, deci ei contribuie la crearea efectului de seră. Solul eliberează CO2, în special primăvara – asta sigur influențează atmosfera și microclima. Schimbările climatice sunt reale, dar ele sunt reale pentru oamenii care creează condiții pentru ele.”

Experta observă că mulți dintre producătorii agricoli se concentrează exclusiv pe performanță și productivitate pentru a obține o recoltă mai mare și mai multe venituri, fără a lua în considerare aspecte precum captarea apei în agrosistem.

Un producător agricol inteligent își va construi un microclimat favorabil pentru producție 

Specialista susține că un producător agricol inteligent poate construi un microclimat favorabil pentru producție. Pentru aceasta, este nevoie să planteze fâșii forestiere pe lângă terenul agricol, să aplice mulcirea, asolamentul (împărțirea unui teren cultivabil în mai multe parcele), să nu prășească etc.

„Prășitul este o problemă foarte mare, se distrug microorganismele care, de fapt, nu stau în zadar. Acestea reacționează la secetă și ajută la păstrarea apei pe lângă rădăcina plantei. Deci planta nu se luptă de una singură cu schimbările climatice, planta are o comunitate în sol și deasupra acestuia.”

Importanța diversificării culturilor și adaptării acestora la condițiile locale

Un factor important în adaptarea la schimbările climatice, spune Anya, este diversificarea culturilor. În acest fel, agricultorii reduc dependența de anumite culturi, mai vulnerabile la impactul schimbărilor climatice. Acest aspect ajută la reducerea riscului de eșec a culturii și la menținerea productivității.

„Cea mai importantă este diversificarea, dar una etajată. Poți singur să alegi ce culturi să plantezi, nu este bătut în cuie, alegi culturile în funcție de regiune”, menționează în încheiere experta.

În anul 2022, producția agricolă din Republica Moldova a scăzut cu aproape 29,8%. Motivul de bază l-au reprezentat condițiile meteorologice. Potrivit scenariilor climatice, până în anul 2050, în Republica Moldova temperaturile vor crește cu aproximativ 2 grade Celsius în perioada de vară. Într-un interviu pentru Europa Liberă, Silvia Pană-Carp, coordonatoare de programe de mediu și energie în cadrul PNUD Moldova, a precizat că astfel se vor adăuga 12 zile pe an fără precipitații și se vor reduce debitele de apă în râurile care sunt utilizate pentru irigare.

Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului „Servicii noi pentru o presă de mediu sustenabilă“. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de un grup de organizații partenere condus de Agenția Slovacă pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare, în strânsă colaborare cu People in Need Slovacia și alte organizații. Acesta face parte din programul de consolidare a capacităților în cadrul proiectului “Sprijinul UE pentru instituțiile mass-media locale din Republica Moldova”. Conținutul acestui material nu reflectă neapărat viziunea UE sau a People in Need Slovacia.

                                             

Digiqole ad
Susține Ecopresa, distribuie!

Ludmila Hițuc