fbpx

#CLIMATECHANGE – Ce sunt schimbările climatice și ce facem cu ele? (II)

 #CLIMATECHANGE – Ce sunt schimbările climatice și ce facem cu ele? (II)

Foto: bbc.com

Susține Ecopresa, distribuie!

Fie că suntem conștienți de asta sau nu, schimbările climatice ne șlefuiesc viitorul în fiecare clipă.

Cu ocazia summit-ului COP26 desfășurat la Glasgow (31 octombrie-12 noiembrie), EcoVisio a pregătit un material foarte informativ, care abordează schimbările climatice pe înțelesul tuturor. După ce ieri am parcurs fenomenul în ansamblu, te invităm acum să descoperi pași mici, dar eficienți, prin care poți combate schimbările climatice.

„UN PAS MIC PENTRU UN VIITOR MARE"

Un mic pas este punctul de pornire în rezolvarea oricărei probleme. Important este că fiecare dintre noi poate contribui la rezolvarea problemei schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de carbon în viața de zi cu zi. Suntem cu toții cauza gazelor cu efect de seră într-un fel sau altul: când mergem la muncă, gătim prânzul, cumpărăm haine noi ale mărcii noastre preferate sau schimbăm telefonul într-unul nou pur și simplu pentru că a apărut un nou model. Totalitatea tuturor emisiilor afectate de oameni este "amprenta de carbon". Amprenta de carbon constă în toată activitatea umană. De exemplu, în Moldova sunt mai mult de 4 tone de CO2 emise de fiecare persoană, în America această valoare este mult mai mare - 15 tone de persoană, iar în India - mai puțin de 2 tone. Prin urmare, toate procesele vieții moderne lasă o amprentă de carbon enormă. Este necesar să acordăm atenție cantității de energie pe care o folosim. Există calculatoare speciale cu care putem calcula amprenta de carbon. Trebuie doar să răspunzi la întrebări simple despre viața ta, iar algoritmul calculează. Puteți accesa un astfel de calculator aici (există și multe altele pe Internet): https://clck.ru/YUW6t

CUM POT SCHIMBA CEVA ȘI ÎN CE DOMENII?

SECTORUL ENERGETIC

În Republica Moldova, sectorul energetic reprezintă cea mai mare parte a producției de CO2. Energia din regiunea noastră este generată de: gaze arse (54%), cărbune (2%), lemn, biomasă (20%), precum și centrale hidroelectrice (0,6%), mori de vânt și panouri solare (2%) – Conform datelor din 2018.

Soluție: eficiența energetică poate contribui la reducerea cu 70% a emisiilor de CO2.

CE POȚI FACE:

  • să-ți izolezi casa, în scopul de a reduce consumul de energie pentru încălzirea acestuia, ca urmare – economisirea de bani și a emisiilor de gaze cu efect de seră;
  • să treci de la încălzirea centrală la autonomă, pentru reglarea consumului de energie;
  • să utilizezi baterii termo-solare pentru generarea de căldură și încălzirea apei;
  • să utilizezi echipamentelor de iluminat cu economie de energie: LED-uri, senzori de mișcare;
  • să urmărești sfaturile din acest videoclip:

Să ținem minte: principalul motiv al schimbărilor climatice actuale este activitatea umană. Dacă dorim să prevenim cele mai grave consecințe, este necesar să reducem emisiile provenite din arderea combustibililor fosili la aproape zero.

AGRICULTURĂ

Agricultura este una dintre cele mai mari surse de emisii de gaze cu efect de seră. Metanul (CH4), protoxidul de azot (N2O) și alte gaze cu efect de seră eliberate în timpul producției vegetale și zootehnice contribuie, de asemenea, la încălzirea globală. Ca urmare a extinderii suprafeței terenurilor agricole, a creșterii numărului de animale și a utilizării mai intense a solului și a îngrășămintelor, emisiile cresc.

CE POȚI FACE?

  • să alegi culturi agricole nepretenșioase și specii de animale rezistente;
  • să procuri produsele locale – pentru a reduce emisiile de CO2 atunci când le transportăm de departe;
  • să procuri produse cultivate folosind practici ecologice;
  • să reduci consumul sau să renunți la produsele de origine animală – carne, lapte.

DEȘEURI

Următorul, după nivelul de poluare, este sectorul deșeurilor. În fiecare zi, producem gunoi pe care îl aruncăm și despre care uităm apoi.

75% DIN CEEA CE ESTE ÎN COȘUL NOSTRU DE GUNOI NU ESTE GUNOI. CARE ESTE DIFERENȚA? DEȘEURILE SUNT TOT CEEA CE POATE OBȚINE ÎNCĂ O A DOUA VIAȚĂ. DAR ÎN FIECARE ZI O MULȚIME DE OAMENI TRANSFORMĂ DEȘEURILE ÎN GUNOI [CU CARE NU SE MAI POATE FACE NIMIC], ARUNCÂND TOTUL ÎNTR-O GĂLEATĂ, FĂRĂ A LE SEPARA.

Deșeurile noastre ajung în depozitele de deșeuri, care poluează mediul. În Moldova există mai multe depozite de deșeuri decât așezări – imaginea este deprimantă. Fiecare depozit de reprezintă o poluare invizibilă, dar periculoasă a apei, a solului și a aerului. Și, desigur, o sursă de gaze cu efect de seră, deoarece aproximativ jumătate din deșeuri sunt organice (deșeuri alimentare, frunze etc.). Într-un depozit de deșeuri, acestea se descompun, eliberând căldură și metan.

CE POȚI FACE:

  • să sortezi deșeurile. Dacă separăm deșeurile organice de deșeurile anorganice (plastic, sticlă, metal, hârtie), deșeurile anorganice vor fi mult mai ușor de reciclat.
  • din deșeuri alimentare și frunze se poate de făcut compost, astfel încât acestea nu numai să nu emită CO2, ci și să fertilizeze solul. Cum se face? Vedeți mai multe în videoclipul de mai jos.
  • și cel mai important este reducerea cantității de deșeuri, în special a deșeurilor care nu pot fi reciclate!

SECTORUL TRANSPORTURILOR

Cantitatea de CO2 produsă de o anumită mașină depinde de mulți factori. Cu toate acestea, dacă analizăm întregul sector de transport, autoturismele emit cea mai mare cantitate de dioxid de carbon (60,7%).

Soluție: minimizarea utilizării unei mașini personale și trecerea la transportul alternativ sau public.

CE POȚI FACE:

  • să folosești transport public în loc de mașina personală;
  • să folosești bicicleta, scuterul, segway-ul, etc.;
  • să călătorești mai degrabă cu tren decât cu un avion;
  • să mergi pe jos 🙂

PRODUCȚIE ȘI CONSUM

Creșterea economică contribuie la creșterea consumului în rândul populației, iar consumul contribuie la creșterea producției. Și fiecare dintre noi poate influența acest ciclu.

Soluție: producție și consum conștient. Esența consumului conștient este de a minimiza răul pe care producția și omul însuși îl provoacă naturii. Consumul conștient este o abordare conștientă a tot ceea ce cumpărăm, folosim și aruncăm.

CE POȚI FACE:

  • să cauți adevărul [posibil, neplăcut] despre procesul de producție, compoziția și consecințele utilizării produselor;
  • să strici clișeul că lucrurile bune nu pot fi ieftine sau că nu toată lumea își poate permite produse naturale;
  • să procuri lucruri noi numai când sunt necesare: Adună prieteni și impresii, nu doar obiecte;
  • să procuri de la producători locali și sociali, sprijinind antreprenoriatul social, de exemplu, prin intermediul platformei Iarmareco.md;
  • să faci cumpărături de mâna a doua și să găsești / să oferi lucruri la FreeShop, oferindu-le o nouă viață;
  • să colectezi lucrurile pentru reutilizare;
  • să procuri produsele fără ambalaj: nu uita acasă eco-pungi și containere!

BHUTAN, UN EXEMPLU DE URMAT? [SAU ȚARA CARE A OBȚINUT SUCCESUL]

Marea majoritate a țărilor lumii au o amprentă pozitivă de carbon, ceea ce înseamnă că emit mai mult CO2 decât pădurile lor sunt capabile să absoarbă. Dar există o excepție plăcută – Bhutan, țară situată între China și India. Energia sa durabilă face parte din identitatea națională. Bhutan folosește în mod activ râuri pentru a genera energie electrică, iar cantitatea de transport care utilizează produse petroliere a fost redusă la minimum [de fapt, dăm acest exemplu din punctul de vedere al recuperării CO2 – iar în ceea ce ține de centrale hidroelectrice, aceasta nu este cea mai ecologică sursă de energie electrică!]. Toate aceste măsuri au făcut posibilă reducerea emisiilor de carbon. Aceasta este o țară mică cu o amprentă neutră de carbon, ale cărei activități nu vizează dimensiunea PIB-ului, ci un indice mare de fericire al cetățenilor săi, al cărui număr este mai mic de 1 milion.

Mâine vom continua cu ultima parte a articolului EcoVisio, despre importanța mobilizării colective împotriva schimbărilor climatice!

 

Textul articolului a fost redactat de Aliona Talmazan, stagiară EcoVisio, cu sprijinul și ghidarea echipei. Traducerea din rusă a fost asigurată de Adriana Grosu, iar ilustrațiile sunt semnate de Veronica Ternavschi. Articolul original este disponibil în formă integrală pe website-ul EcoVisio 


Susține Ecopresa, distribuie!

Clara Abdullah

Leave a Reply