fbpx

Cum se adaptează fermierii din RM la schimbările climatice: experiențe și recomandări

 Cum se adaptează fermierii din RM la schimbările climatice: experiențe și recomandări

Sursa foto: timesofindia

Susține Ecopresa, distribuie!

Agricultura se numără printre domeniile cele mai afectate de schimbările climatice – se confruntă cu temperaturi tot mai ridicate și precipitații tot mai puține. Despre modul în care agricultura ecologică poate rezista în fața vremii imprevizibile ne vorbește Vera Druță, iar Ion Untilă ne povestește cum cultivă specii exotice în grădina sa. Ananie Peșteanu, doctor și conferențiar universitar în pomicultură, vine cu recomandări pentru depășirea provocărilor climatice în livezile noastre.

Vera Druță deține de 20 de ani o livadă cu o suprafață de 3 ha în comuna Băcioi. Ea cultivă piersici, caise, prune, pere și nuci, dar și legume proaspete, plante la ghiveci, pe care le vinde la Piața EcoLocal.

Sursa foto: EcoLocal
Sursa foto: EcoLocal

Dacă pomii au imunitatea slabă, vor suferi și de căldură, și de frig

Vera Druță este adepta conceptului de agricultură ecologică, care exclude utilizarea pesticidelor și îngrășămintelor chimice, preferând metodele naturale de combatere a dăunătorilor și de fertilizare a solului.

Vera a observat că pomii cu imunitatea slabă sunt mult mai vulnerabili la temperaturile extreme: „Suferă de la orice, și de căldură, și de frig”. Aceasta este, în opinia ei, una dintre provocările shimbărilor climatice.

„Dacă pomii sunt sănătoși, solul este restabilit și se află într-un mediu ecologic, nu se folosesc substanțe minerale și pesticide, pomul își recapătă încet, încet imunitatea. Și devine mai rezistent”, explică ea.

Recoltă mică: 100 de kg de piersici din toată livada

Deși Vera Druță aplică agricultura ecologică, schimbările climatice nu au cruțat-o. Piersicul din livada ei, unul dintre pomii cei mai sensibili la variațiile de temperatură, a fost grav afectat de condițiile meteo nefavorabile din anul trecut.

„Recolta de piersici a fost mai mică anul trecut. Am avut doar 100 de kilograme de piersici din toată livada. Așa a fost anul – cu temperaturi scăzute în primăvară. A fost și o lună cu vreme ploioasă, care a distrus multe flori. S-au îmbolnăvit și fructele și au căzut. Piersicul este foarte sensibil la aceste contraste de temperatură. Bolile plantelor perene sunt aceleași, ciupercile sunt aceleași, doar dăunătorii diferă. Dacă mediul este în armonie, apar și prădătorii, și dăunătorii – aceștia se echilibrează cumva între ei. Noi nu intervenim. Desigur, nu avem atâta recoltă pe cât au livezile industriale”, spune fermiera.

Piersici culeși de Vera Druță. Sursa foto: EcoLocal
Sursa foto: EcoLocal

Vera este mulțumită de calitatea fructelor pe care le obține, chiar în pofida acestor dificultăți: „Avem mult mai puțină recoltă, dar gustul este diferit. Vizual, poate nu arată la fel de frumos, dar gustul și conținutul de minerale și vitamine sunt cu totul diferite, comparativ cu fructele din livezile industriale, forțate, intensive”.

„Ne adaptăm, pentru că nu avem de ales”

Având o experiență de decenii în agricultură, Vera Druță a învățat să se adapteze la capriciile vremii și să găsească soluții naturale pentru a-și proteja livada. Una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă este variabilitatea climatică, inclusiv înghețurile de primăvară și seceta severă.

„Acceptăm lucrurile așa cum sunt. Dacă nu mi-a rodit piersicul anul trecut, mi-a rodit prunul. Ne adaptăm, pentru că nu avem de ales. Desigur, este foarte greu, dar situația nu mai este ca în anii ’80-’90 ai secolului trecut. Sunt alte timpuri acum și se schimbă peste tot condițiile meteo, nu doar la noi. Când am plantat livada, am ales o pantă înaltă, să nu fie afectată de înghețuri”, menționează interlocutoarea.

Cireșe crescute în livada Verei. Foto: arhiva personală
Cireșe crescute în livada Verei. Foto: Vera Druță

Strategia Verei pentru a combate seceta include menținerea solului nelucrat și plin de vegetație naturală – aceasta ajută la reținerea apei și la protejarea pomilor.

„Înghețurile de primăvară, cum au fost anul acesta, sunt mai frecvente și seceta este foarte puternică acum, față de cum era situația cu 20 de ani în urmă. Pentru a lupta cu seceta și a menține apa, lăsăm solul nelucrat, neatins, plin cu buruieni. Doar cosim și tocăm crengile. Astfel, când plouă, apa nu se scurge, rămâne pe teren. Am observat că pomii au capacitatea de a capta rezervele de apă din sol, dacă există condiții pentru asta. Acolo unde solul este negru, fără buruieni, apa se scurge când plouă tare. La noi – nu, apa rămâne pe teren. Apar și flori sălbatice și decorative”, povestește fermiera.

Vera recunoaște că, la prima vedere, livada ei poate părea neîngrijită, dar subliniază că sub acest aspect aparent dezordonat se află un ecosistem echilibrat și sănătos.

„Când te uiți dintr-o parte, poate părea că livada este părăsită din cauza solului neatins. Anul acesta nici nu am cosit, am lăsat florile să înflorească. Sunt acolo insecte, dăunători, prădători de toate felurile. Ei se echilibrează între ei și au ce mânca. Dăunătorii au ce mânca când solul este neatins, există șoareci, șopârle etc.”, menționează ea.

„Pe viitor, aș vrea să combin pomii fructiferi cu copaci din pădure” 

Vera are planuri ambițioase pentru livada ei, dorind să experimenteze și să diversifice culturile.

„Pe viitor, aș experimenta să plantez pomi rar, dar diferiți, împreună cu copaci din pădure. Teiul, salcâmul, stejarul nu sunt așa de bolnăvicioși. Ei se ajută între ei. S-a demonstrat științific că plantele au neuroni și comunică între ele”, explică Vera Druță.

Ion Untilă combină în grădina sa tradiționalul cu exoticul 

Ion Untilă este și el comerciant la piața EcoLocal, unde vinde roșii, castraveți, pomușoare și fructe din pomii autohtoni pe care îi cultivă: cireșe, mere, caise. Însă pasiunea lui nu se oprește aici. În grădina sa, Ion experimentează cu soiuri exotice de plante.

Sursa foto: EcoLocal
Sursa foto: EcoLocal

„M-am interesat de smochin cu cinci ani în urmă și am decis să cumpăr și să plantez câțiva pomi. În primii ani, smochinii au avut probleme la îngheț, dar în ultimii ani au reușit să producă o roadă bună până la sfârșitul lui august și începutul lui septembrie. Am reușit să servesc cu smochine toată echipa de la EcoLocal și am vândut restul fructelor”, spune fermierul.

Ion Untilă a ales smochinul nu doar pentru că este o plantă interesantă, ci și pentru beneficiile nutriționale ale fructelor: „Am ales smochinul pentru că este bogat în vitamine. Fructele sunt excelente pentru alimentație, iar frunzele pot fi folosite la ceaiuri, având beneficii importante pentru sănătate.”

Roada anului 2023. Foto: Ion Untilă
Roada anului 2023. Foto: Ion Untilă

Ion cultivă și alte plante exotice în grădină, precum rodiul, curmalul și bananierul: „Am și un pom de rodie, pe care l-am adus din Grecia. Este o istorie amuzantă: am luat inițial doi pomi de portocal, dar s-a dovedit într-un final că era de rodie. În primul an, au fost afectați de înghețuri. În al doilea an, unul dintre ei a înghețat complet, dar am reușit să-l salvez pe al doilea, care a produs trei rodii în loc de portocale. Acum este un pom de un metru și jumătate, care a dat în floare și cred că va rodi și anul acesta.”

Floriile de rodii din acest an. Foto: Arhiva personală
Florile de rodie din acest an. Foto: Ion Untilă

Ion a reușit să adapteze la condițiile locale și curmalul, și bananierul: „Am plantat un pom de banane anul trecut. N-a înghețat, este frumos și lasă impresia că s-a aclimatizat bine. De asemenea, am curmali de două soiuri, pe care i-am plantat acum trei ani și care dau o roadă frumoasă. Până recent am avut fructe în frigider.”

„Eu nu stropesc deloc nici pomii, nici legumele”

Ion Untilă, și el adept al agriculturii ecologice, aplică principii similare celor ale Verei Druță. Evită utilizarea substanțelor chimice și se străduiește să mențină metode naturale de cultivare.

„Eu nu stropesc deloc nici pomii, nici legumele. Încerc să fie totul natural. În anii trecuți, n-am avut caise din cauza înghețurilor, dar anul acesta au rodit foarte bine. Merii au avut o roadă mai bună anul trecut decât anul acesta. Insectele și bolile sunt cam aceleași, dar eu încerc să nu intervin și să mențin un echilibru natural”, menționează Ion Untilă.

VEZI ȘI: Pleacă morcovii, vin smochinele. Schimbările climatice ne determină să trecem la noi culturi și practici în grădinile noastre. Vezi cum se adaptează agricultorii noștri 

Mărul, părul, gutuiul, cireșul, vișinul, caisul, piersicul – vulnerabili la schimbările climatice 

Ananie Peșteanu, doctor și conferențiar universitar în pomicultură, spune că situația actuală este dramatică – pomicultura resimte acut insuficiența de umiditate și, totodată, recoltele au fost compromise de grindină.

„Ploile cu grindină recente au afectat grav producția, chiar și în zonele de sud ale Moldovei, cum ar fi Vulcănești. Ceea ce era destinat exportului va fi dus acum pentru prelucrare”, constată el.

„Aproape toți pomii fructiferi din regiune sunt afectați de schimbările climatice. Dar cei mai vulnerabili sunt mărul, părul, gutuiul, sâmburoasele precum cireșul, vișinul, caisul și piersicul. În trecut, se spunea că piersicul este o specie mai rezistentă, dar acum nici aceasta nu mai este la fel de robustă. Precipitațiile atmosferice actuale sunt de aproximativ 240 mm, de două ori mai puține decât ar trebui – norma este de 450-460 mm”, precizează expertul.

Foto: Ludmila Hițuc
Foto: Ludmila Hițuc

Ananie Peșteanu explică de asemenea efectele deficitului de umiditate asupra sistemului radicular al pomilor și necesitatea irigării: „Stratul de sol de un metru, unde se află sistemul radicular, este insuficient de umed. Fără irigare adecvată, pomii devin vulnerabili, cu rădăcini superficiale, care nu rezistă schimbărilor. În prezent, udăm doar stratul superior de 20-25 mm, iar pomii devin leneși și mai puțin rezistenți.”

Expertul subliniază necesitatea adaptării speciilor de pomi la noile condiții climatice și formulează soluții pentru îmbunătățirea situației: „Toate soiurile obținute în trecut sunt potrivite pentru zona temperată. În fața schimbărilor climatice, trebuie să introducem specii noi, mai rezistente, cum ar fi kiwi, smochin. Totuși, aceste specii au și ele nevoie de umiditate. Putem folosi îngrășăminte și regulatori de creștere pentru a îmbunătăți rezistența, dar nu putem înlocui esența apei din sol.”

În trecut, specia de pomi era aleasă în funcție de zonă

Ananie Peșteanu detaliază că, în trecut, specia de pomi era aleasă în funcție de zonă. „La nord se plantau pomi semințoși, la centru – pruni și specii semințoase, dar mai puține de toamnă, iar la sud – specii sâmburoase. Acum, cu încălzirea globală, precipitațiile sunt mai abundente la sud decât la nord și centru. Producătorii de fructe folosesc apa din iazuri și bazine de acumulare pentru irigare excesivă – acest fapt a dus la scăderea pânzei freatice și la micșorarea considerabilă a multor bazine”, explică expertul.

Recomandări pentru pomicultori: cum să facă față schimbărilor climatice

În fața provocărilor aduse de schimbările climatice, pomicultorii din Moldova trebuie să adopte strategii care asigură viabilitatea livezilor lor. Ananie Peșteanu a formulat câteva recomandări.

Este foarte importantă irigarea de toamnă, „pentru a umezi solul până la adâncimea de un metru, unde se află sistemul radicular.” Această practică ajută la asigurarea umidității necesare pentru pomi în timpul iernii și pregătește solul pentru sezonul următor.

O altă recomandare este mulcirea, care implică acoperirea solului cu materiale organice: „Să pună deasupra solului paie, care nu permit evaporarea intensă a apei, așa cum se întâmplă în cazul solului negru prelucrat.”  Mulcirea contribuie nu doar la conservarea umidității, dar și la menținerea fertilității solului și la controlul eroziunii.

Pentru a combate efectele căldurii excesive, expertul sugerează folosirea plaselor anti-soare (de umbră), „care pot reduce temperatura cu 4-6 grade, creând un mediu mai răcoros”.  Aceste plase ajută la protejarea pomilor de soarele intens și previn stresul termic.

VEZI ȘI:  Urmare a schimbărilor climatice: Insectele invazive ne distrug pădurile, culturile agricole și pot aduce boli tropicale  

Digiqole ad
Susține Ecopresa, distribuie!

Ludmila Hițuc

Leave a Reply