fbpx

Peste 100 de ţări, în căutatea unui acord mondial privind materialele plastice

 Peste 100 de ţări, în căutatea unui acord mondial privind materialele plastice

Foto GettyImages

Susține Ecopresa, distribuie!

Reprezentanţii a peste 100 de ţări se întâlnesc de luni la Nairobi pentru a pregăti terenul pentru un tratat “istoric” privind materialele plastice, în condiţiile în care sute de milioane de tone de plastice sfârşesc în fiecare an ca deşeuri, informează AFP și Agerpres.

De la ambalaje la haine şi de la materiale de construcţii la echipamente medicale, plasticul este peste tot, producţia sa atingând 460 de milioane de tone în 2019. Dar mai puţin de 10% din această cantitate este reciclată, iar deşeuri de toate dimensiunile au fost găsite pe fundul oceanelor, în banchiză, în stomacul păsărilor sau chiar în aer, pe vârfurile munţilor. Ca să nu mai vorbim de gropile de gunoi.

Se aşteaptă, prin urmare, ca Adunarea ONU pentru mediu, care se va desfăşura timp de trei zile în capitala Kenyei, să lanseze discuţii oficiale privind un tratat care să reglementeze acest sector, prin înfiinţarea unui comitet interguvernamental de negociere. Potrivit estimărilor, procesul de elaborare a unui text va dura cel puţin doi ani.

“Este un moment care va rămâne în cărţile de istorie”, a declarat Inger Andersen, directoarea executivă a UNEP, agenţia specializată a ONU pentru mediu. Un astfel de tratat ar reprezenta, potrivit acesteia, “cel mai mare progres multilateral în materie de mediu de la Acordul de la Paris” privind combaterea schimbărilor climatice, din 2015.

Rămâne însă să fie definite exact contururile unei viitoare negocieri şi temele ce vor fi abordate. Va fi vorba doar despre reciclare sau despre întregul “ciclu de viaţă” al plasticului? Se va vorbi despre limitarea anumitor produse, în condiţiile în care tot mai multe ţări interzic materialele plastice de unică folosinţă, sau chiar restricţii de producţie?

Până în prezent au fost depuse mai multe texte – unele privind doar poluarea marină cu plastice – pe care diplomaţii au încercat înainte de conferinţă să le adune într-o sinteză. Aceasta va fi discutată în timpul adunării, în speranţa de a se ajunge la o foaie de parcurs comună pentru negocieri, a căror lansare ar trebui să fie decisă prin consens.

Pentru Inger Andersen cel puţin, nu există nicio îndoială că trebuie să “închidem parţial robinetul” la plastic şi că “nu vom putea ieşi din această situaţie doar prin reciclare”. “Dacă vom continua să poluăm aici şi să curăţăm acolo, nu va exista un sfârşit”, explică ea.

Şi este şi foarte costisitor, adaugă multe ONG-uri de mediu, care estimează, spre exemplu, că 20 de tone de plastic ajung în fiecare an în apele planetei, dintre care mare parte sfârşesc apoi în oceane.

Numeroase ţări s-au pronunţat în favoarea unui cadru internaţional în ceea ce priveşte materialele plastice, inclusiv unii utilizatori sau producători foarte mari, cum ar fi China şi Statele Unite, dar adesea fără a se angaja la măsuri specifice. Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică a solicitat, spre exemplu, un răspuns “global şi coordonat” la această problemă, deoarece se estimează că producţia de plastic s-ar putea dubla nou până în 2040, potrivit estimărilor.

De asemenea, multinaţionale considerate mari consumatori de ambalaje, cum ar fi Coca-Cola şi Unilever, au solicitat un cadru internaţional în această privinţă, notează AFP.

Mulţi sunt deja îngrijoraţi de un posibil rezultat diluat, cum ar fi ONG-ul WWF, care solicită un “text constrângător şi ambiţios (care) obligă statele să respecte un standard comun de acţiune” şi impune limite pentru producţie şi utilizare.

“Cred că lumea este pregătită de o schimbare în relaţia noastră cu plasticul’, subliniază Marco Lambertini, director executiv al acestui ONG internaţional, care a publicat de altfel chiar înainte de conferinţă rezultatele unui sondaj realizat în 28 de ţări de pe toate continentele, care arată că aproape nouă din zece persoane consideră importantă încheierea unui astfel de tratat.

Reuniunea, care a fost anulată anul trecut din cauza pandemiei, se va desfăşura în format fizic şi parţial în format virtual. Delegaţii se vor concentra, de asemenea, asupra “acţiunilor pentru natură” destinate protejării biodiversităţii şi combaterii schimbărilor climatice.


Susține Ecopresa, distribuie!