Paște fără risipă: cum putem preveni aruncarea alimentelor în perioada sărbătorilor, dar și în fiecare zi

Cozonaci, ouă, friptură – de Paște, cumpărăm mult, gătim mult și, din păcate, aruncăm mult. De ce ajunge atât de multă mâncare la gunoi? Cum putem preveni risipa? Și ce pot face agenții economici cu produsele pe cale să expire? Hai să vedem ce spun specialiștii și cum putem avea un Paște fără risipă.

La nivel global, aproximativ o treime din toate alimentele produse pentru consumul uman sunt pierdute sau risipite. Aproximativ 14% din toate alimentele produse se pierd din etapa de după recoltare până la etapa de vânzare cu amănuntul, arată Indicele de pierdere a alimentelor (FLI) al FAO. Gospodăriile generează mai mult de jumătate din totalul deșeurilor alimentare (54%) din UE (reprezentând 72 kg per locuitor), potrivit unui articol de pe site-ul Comisiei Europene. 

În 2024, moldovenii au aruncat circa 180 de mii de tone de alimente  

Anual, un locuitor al Republicii Moldova generează, în medie, 400 kg de deșeuri, dintre care 50-55% sunt organice, potrivit Aureliei Bahnaru, președinta e-Circular.

„Problema de mediu foarte mare apare atunci când acest tip de deșeu este colectat, aruncat și depozitat în amestec cu alte categorii de deșeuri municipale. În combinația de deșeuri alimentare și organice, masa umedă se amestecă cu deșeuri de altă natură, precum cele reciclabile (sticlă, hârtie, carton) și deșeuri periculoase, cum ar fi vopselele și multe alte resturi reziduale. Acest mix ajunge într-o groapă de gunoi, în special una neconformă și nesănitară, cum sunt cele din Republica Moldova, amplificând cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră. Astfel, deșeurile alimentare devin la fel de periculoase ca și deșeurile de plastic despre care vorbim atât de mult”, explică Aurelia Bahnaru.

Într-un raport al Inspectoratului pentru Protecția Mediului din 2023 se arată că Republica Moldova are 1.130 de depozite de deșeuri, care ocupă o suprafață de aproximativ 1.270 ha — echivalentul a 1.900 de terenuri de fotbal.

Citește și: Impactul Deșeurilor aupra solurilor

De asemenea, potrivit revistei „Managementul Deșeurilor” elaborată de către e-Circular, 3% din emisiile de gaze cu efect de seră generate în UE apar din cauza metanului eliberat prin descompunerea deșeurilor biodegradabile din gropile de gunoi.

Cum prevenim risipa alimentară?

Prevenirea risipei alimentare începe cu un consum responsabil, așa cum recomandă Aurelia Bahnaru, președinta e-Circular: „Este important să ne limităm consumul strict la ce este necesar, să facem o listă de cumpărături care să ne permită într-adevăr să consumăm ceea ce se află în frigiderul nostru, să preluăm niște tehnici de păstrare pe o durată mai lungă a produselor în frigider, fiindcă foarte multe produse se alterează și nici nu ajungem să le consumăm și ajung la gunoi”.

Bahnaru ne amintește de două practici bune prin care putem preveni risipa alimentară: compostarea și donarea alimentelor. „Putem să donăm când știm că nu va mai fi necesar acest produs, din timp, nu așteptăm alterarea lui.”

Resturile alimentare pot deveni o resursă pentru grădina noastră

Ana Bradu, fondatoarea „Green Pack Moldova”, explică faptul că resturile alimentare pot fi valorificate chiar și în apartamente, cu ajutorul sistemului Bokashi.

„Căldărușa noastră Bokashi are un rol esențial în prevenirea risipei de alimente în condițiile de casă. Noi putem să compostăm nu doar resturile de fructe și legume, dar și mâncarea gătită. Respectiv, cojile de ou, care vor fi din abundență în perioada sărbătorilor de Paște, își au locul în această căldare de compost”, explică Ana Bradu.

Este important ca resturile alimentare să fie mărunțite, pentru că astfel procesul de fermentare devine mai rapid. Ana Bradu ne sfătuiește să evităm în compost oasele mari și lichidele, să nu punem hârtie tratată chimic sau cu elemente toxice. „Multă lume obișnuiește, dacă compostează la birou, de exemplu, să mai arunce și hârtia acolo. Trebuie să avem grijă ca hârtia să nu fie tratată chimic, să nu conțină elemente toxice”, spune Ana.

„Colectăm pe parcursul zilei într-un vas special sau într-o farfurie, în ce ne este comod. O dată pe zi, transferăm resturile în căldarea de compost. Avem grijă să presărăm cu tărâțele Bokashi, care accelerează procesul de fermentare și, iată așa, până umplem căldarea. După aceasta, o lăsăm să fermenteze timp de două săptămâni, iar după două săptămâni, este gata această bază de compost sau precompost pe care îl obținem, pentru a-l transfera direct în sol. Acolo, în decurs de aproximativ 8 săptămâni, se va transforma în îngrășământ natural”, povestește Ana Bradu.

Lichidul „Bokashi”

În urma procesului de fermentare, se obține și un lichid care se colectează într-un compartiment special. Acesta poate fi folosit ca îngrășământ natural sau în calitate de curățător organic pentru canalele de scurgere. De cele mai multe ori, este diluat cu apă și utilizat pentru udarea plantelor de ghiveci sau din grădină.

Cantitatea de lichid colectată depinde de varietatea resturilor organice pe care le-am adunat în compostor. Dacă ne mai rămâne lichid, putem să-l colectăm într-un recipient care se închide și să-l depozităm undeva la întuneric, doar că trebuie să-l utilizăm în decurs de o lună.

Citește și: Fără mormane de gunoi sau cum deșeurile din bucătărie pot deveni compost

Ce facem cu compostul dacă locuim la bloc și nu avem grădină? 

Este și cazul Anei Bradu, care a identificat o listă de prieteni cu grădini, iar periodic unul dintre aceștia îi primește compostul.

„Asta, sigur, că necesită efort și înțelegem că, dacă ar fi atât de simplu, mai multă lume s-ar alătura inițiativelor de compostare și gestionare corectă a deșeurilor. În lipsa unor facilități care să fie puse la dispoziția locuitorilor, se descurcă fiecare cum poate. Dar mai sunt și, de exemplu, colegi, fermieri, agricultori care sunt gata să primească compostul”, explică Ana.

De asemenea, există și locații special amenajate unde compostul poate fi dus, chiar și pentru cei care nu au grădini proprii. Iată câteva locuri în Chișinău și în apropiere unde poate fi depus compostul:

• Ecovazon pe str. Bucuriei 14, tel. 0792 38 149
• eBio în Chișinău pe str. Bisericii 28/11 sau Satul Olișcani, rn. Șoldănești, tel. 0799 88 488
• Ask a Work, s. Valea Satului, rn. Criuleni, tel. 0677 11 488

Citește și: Ask a Worm: tinerii care „pregătesc” hrană pentru viermi și promovează compostarea urbană

Ce pot face agenții economici cu produsele care degrabă expiră?

O soluție pentru agenții economici este colaborarea cu Banca de Alimente, un mecanism care implică recuperarea alimentelor de la aceștia și redistribuirea lor către servicii sociale care hrănesc persoanele aflate în dificultate.

Potrivit directorului Băncii de Alimente, Oleg Paraschiv, orice furnizor poate deveni donator sau partener prin intermediul platformei donezalimente.md.

„Noi recuperăm produse care sunt bune și sigure pentru consum, care se află în limita perioadei scadenței. Banca poate recupera cantități mari și să distribuie atât cât poate să consume fiecare în perioada în care produsul încă poate fi consumat”, explică Paraschiv.

Începând cu acest an, agenții economici beneficiază și de facilități fiscale pentru a preveni risipa alimentară.

„Agenții economici pot fi mai motivați să fie parteneri ai Băncii de Alimente, deoarece a intrat în vigoare legea 299 privind pierderea și prevenirea risipei de alimente, care vine cu anumite facilități fiscale. Vorbim de reducerea de TVA pentru produsele transferate către Banca de Alimente, pentru că, teoretic, oricum este o pierdere pentru agentul economic.”

Produsele alimentare recuperate ajung în cantinele sociale și alte servicii sociale. „În prezent, sprijinim din produsele pe care le recuperăm 84 de servicii sociale, iar asta înseamnă servicii sociale care zilnic îngrijesc persoane aflate în nevoie. Vorbim de cantine de ajutor social, centre de plasament pentru copii și bătrâni sau azile pentru bătrâni, care zilnic îngrijesc în jur de 10.000 de persoane.”

De la înființarea sa în 2020 până în 2024, Banca de Alimente a salvat 539.119 kg de produse alimentare, echivalentul a 1.078.238 de porții de mâncare pentru cei aflați în nevoie.