Mișcarea Ecologistă din Moldova a plantat o viitoare pădure pe malul râului Răut

Mișcarea Ecologistă din Moldova a aplantat aproape 24 mii de puieți, pe o suprafață de 6 ha, de-a lungul râului Răut, la Orheiul Vechi.

Perdeaua forestieră de protecție are scopul creării condițiilor de dezvoltare a habitatelor naturale, a renașterii florei și faunei sălbatice, a diminuării eroziunii și colmatării râului Răut. Activitatea a fost realizată de Mișcarea Ecologistă din Moldova, în parteneriat cu Rezervația cultural-naturală Orheiul Vechi, în cadrul proiectului „Comunitate responsabilă – peisaj terestru conservat”, desfăşurat de Mișcarea Ecologistă din Moldova, cu suportul Programului de Granturi Mici al Fondului Global de Mediu, implementat de PNUD.

O viitoare pădure riverană

La nivel național, plantarea perdelelor riverane de protecție este stipulată prin Legea din 1995 – cu privire la zonele şi fâşiile de protecţie a apelor râurilor şi bazinelor de apă. Mai mult, conform Strategiei de Mediu 2018-2023, la nivel naţional, autorităţile au setat ca obiectiv plantarea a circa 30 mii ha de fâşii de protecţie a apelor râurilor şi bazinelor acvatice.

Cu susținerea donatorilor, Mișcarea Ecologistă din Moldova, contribuie la împădurirea cursurilor de apă, oferind un exemplu de creare a unei perdele forestiere de protecție a râurilor.

Astfel, pe Răut, pe sectorul dintre podurile de la Trebujeni şi Butuceni, au fost plantaţi 23 940 puieţi de 10 specii, inclusiv salcie albă, cireș sălbatic, păducel, păr pădureţ, frasin, lemn câinesc ş.a.

Potrivit lui Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova, compoziţia perdelei forestiere de protecţie a râului Răut a fost realizată luând în calcul rolul speciilor de arbori şi arbuşti în ameliorarea condiţiilor microclimatice, reducerea eroziunii şi protecția arealului Orheianul Vechi și a cursului de apă.

De asemenea, s-a luat în calcul importanța ecologică, ornamentală, peisagistică, economică (de valorificare a lemnului şi a produselor accesorii, precum fructe şi pomuşoare) şi bineînţeles, aspectul eco-recreativ al acestora, având în vedere potenţialul turistic al regiunii.

Gheorghe Postică, şeful Cabinetului Ministrului Educaţiei, Culturii şi Cercetării, a menţionat că patrimoniul de la Orheiul Vechi este unic nu dar pe plan naţional, dar şi universal.

„Peisajul de la Orheiul Vechi reprezintă o carte de istorie, unde avem prezente toate epocile înregistrate pe teritoriul R. Moldova. Şi nu este întâmplător faptul că omul a preferat această zonă, or, dintotdeauna a fost deosebită din punct de vedere al cadrului natural.

În antichitate, aici, plantaţiile silvice ocupau suprafeţe mai mari. Iar aceste stânci au fost acoperite de păduri până în perioada modernă. Despădurirea arealului Orheiul Vechi a avut efecte negative şi pentru natură şi pentru om. Astăzi, această zonă este foarte preţioasă pentru noi şi trebuie să depunem eforturi comune pentru protejarea ei.

Ideea unei perdele de protecţie de-a lungul Răutului, propusă de Mişcarea Ecologistă  din Moldova, am susţinut-o de la bun început şi reprezintă refacerea perdelei de vegetaţie care a existat în această zonă, conservarea, protejarea şi reabilitarea peisajului, spre beneficiul naturii şi al comunităţii”, a menţionat ex-ministrul Culturii, Gheorghe Postică.

Plantările de-a lungul Răutului, la Orheiul Vechi, au fost realizate în baza unui proiect tehnic, elaborat de Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, respectând specificul locului (sol, relief) şi metodologia de realizare a plantărilor. Proiectul a fost coordonat cu administraţia Rezervaţiei Orheiul Vechi. După finalizarea lucrărilor de plantare, perdelele forestiere de protecţie vor fi transmise în gestiunea şi responsabilitatea administraţiei Rezervaţiei, precum şi a Primăriei Trebujeni.

Cetățenii sunt îndemnați să aibă atitudine responsabilă

Tudor Moraru, primarul comunei Trebujeni, a recunoscut că de-a lungul multor ani cetăţenii au fost indiferenţi faţă de bogăţia naturală din preajmă, distrugând tot ce puteau: stâncile, fauna, flora etc. Odată cu primii paşi în domeniul turismului, oamenii au început să-şi schimbe atitudinea faţă de mediu.

„Această perdea forestieră poate aduce beneficii extraordinar de importante, şi în primul rând stoparea eroziunii, dar şi ca hrană pentru păsări, pentru îmbunătăţirea aspectului zonei. Garantăm faptul că vom explica cetăţenilor şi ne dorim ca peste câţiva ani să ne mândrim cu această fâşie forestieră”, a subliniat primarul de Trebujeni.

Sergiu Popescu, directorul Rezervaţiei cultural-naturale Orheiul Vechi, a subliniat, de asemenea, că în câţiva ani, perdeaua forestieră va reprezenta un spaţiu de odihnă, de recreere, atât pentru vizitatori, turişti, cât şi pentru comunitatea locală.

În arealul Orheiului Vechi, perdelele forestiere de protecţie au și un rol deosebit şi în crearea condiţiilor de dezvoltare a habitatelor naturale, a renașterii florei și faunei sălbatice, a diminuării eroziunii terenurilor și versanților, a colmatării râului Răut.  

De asemenea, coridorul verde va reprezenta sursa de hrană pentru aproximativ 100 specii de păsări din arealul rezervaţiei cultural-naturale, care pot fi observate şi monitorizate în perimetrul traseului de observare a păsărilor lansat de Mişcarea Ecologistă din Moldova şi partenerii, în cadrul  proiectului „Comunitate responsabilă – peisaj terestru conservat”

Acţiunea de plantare de la Orheiul Vechi reprezentă un model ecologic de refacere naturală a unui ecosistem complex, de valorificare şi conservare a peisajului la nivel de comunitate.

Articol publicat în cadrul proiectului „Comunitate responsabilă – peisaj terestru conservatˮ, implementat de Mişcarea Ecologistă din Moldova cu suportul Programului de Granturi Mici GEF, implementat de PNUD. Opiniile exprimate în această lucrare sunt cele ale autorului și nu angajează responsabilitatea Programului de Granturi Mici al GEF.