Cercetătorii avertizează: barajele hidroenergetice distrug râurile lumii

Barajele hidroenergetice și lacurile de acumulare sunt principalii factori care împiedică curgerea liberă a râurilor, peste 260 de mii de kilometri de ape curgătoare fiind în pericol în acest moment în întreaga lume, transmite green-report.ro.

Amazonul, Congo și Irrawaddy sunt doar câteva dintre râurile aflate în pericol ținând cont că există proiecte de construire a unor hidrocentrale pe cursurile lor.

Studiul, realizat de World Wildlife Fund și publicat recent în Global Sustainability, a oferit și o listă cuprinzătoare de soluții științifice pentru a minimiza impactul dezvoltării hidroenergetice de-a lungul râurilor.

„Am folosit un set de date de peste 3.700 de proiecte hidroenergetice potențiale și am calculat impactul acestora asupra râurilor din întreaga lume”, spune prof. Bernhard Lehner de la Universitatea McGill, care a creat hărțile care au stat la baza studiului. „A fost îngrijorător să aflăm că multe dintre râurile cu curgere liberă existente în prezent riscă să fie transformate permanent de noi infrastructuri energetice”.

Studiul constată, de asemenea, că toate barajele hidroenergetice propuse pe râurile cu curgere liberă ar genera colectiv mai puțin de 2% din energia regenerabilă necesară până în 2050 pentru a menține creșterea temperaturii globale sub 1,5 grade C – o contribuție mică, dar cu consecințe potențial devastatoare pentru râurile rămase cu curgere liberă, precum și pentru oamenii și viața sălbatică care depind de acestea.

Cercetătorii sugerează că, în timp ce liderii mondiali se întrunesc pentru o rundă decisivă a summit-urilor ONU privind clima și biodiversitatea în această toamnă, factorii de decizie politică trebuie să ia în considerare compromisurile dintre dezvoltarea hidroenergetică și menținerea ecosistemelor sănătoase de apă dulce.

„Este adevărat că hidroenergia este o sursă de energie regenerabilă cu emisii de carbon relativ scăzute. Cu toate acestea, proiectele hidroenergetice pot avea un impact permanent și ireversibil asupra dinamicii și funcțiilor râurilor și câmpiilor inundabile, adesea în zonele sălbatice tropicale cu biodiversitate ridicată”, spune Günther Grill, care urmează studii post-doctorale la McGill.

Documentul indică faptul că râurile conectate și sănătoase oferă diverse avantaje care sunt adesea trecute cu vederea: stocurile de pește de apă dulce care îmbunătățesc securitatea alimentară pentru sute de milioane de oameni; livrarea de sedimente care hrănesc agricultura și mențin deltele deasupra creșterii mării; și câmpiile inundabile care contribuie la atenuarea impactului inundațiilor și susțin o bogăție de biodiversitate.

„Când vine vorba de sănătatea râurilor, schimbările climatice și pierderea biodiversității, nu ne mai putem permite să ne gândim la acestea ca la probleme separate”, spune Michele Thieme, om de știință la World Wildlife Fund (WWF) și autor principal al studiului. „Râurile sunt agenți puternici pentru menținerea sănătății vieții sălbatice și a comunităților, mai ales într-un climat încălzit. Totuși capacitatea lor de a susține viața este amenințată de barajele hidroenergetice din multe părți ale lumii. Cele mai bune soluții politice vor fi cele care echilibrează nevoile de energie regenerabilă cu cele multe beneficii ale ecosistemelor prospere de apă dulce”.

Soluții

În lucrare, cercetătorii au întocmit o listă de soluții științifice pentru atingerea obiectivelor climatice și obiectivelor energetice, protejând în același timp râurile care curg libere și beneficiile acestora pentru oameni și natură. Aceste soluții includ evitarea fragmentării râurilor prin explorarea opțiunilor alternative de dezvoltare, cum ar fi energia regenerabilă nehidroenergetică, cum ar fi energia solară și eoliană; minimizarea impactului prin amplasarea barajelor în locuri cu consecințe mai puține asupra oamenilor și naturii; refacerea râurilor prin eliminarea barajului; sau compensarea impactului negativ al barajelor asupra unui râu prin protejarea formală a unui alt râu similar.

„A existat o lungă istorie de conflicte, studii și dezbateri despre cum să protejăm atât râurile, cât și să le dezvoltăm în mod durabil. Cu o pauză în noile evoluții cauzată de pandemia globală, implementarea anticipată a Acordului de la Paris și reuniunile globale la nivel înalt privind clima și biodiversitatea din 2021, acum este un moment oportun pentru a lua în considerare traiectoria actuală a dezvoltării și opțiunile politice pentru reconcilierea barajelor cu sănătatea sistemului de apă dulce,” adaugă Lehner.