O soluție pentru habitatele afectate de seceta hidrologică? 500 de cuiburi artificiale pentru pești au fost instalate în gârla Iagorlîc de pe Nistru

În gârla Iagorlîc, pe râul Nistru, au fost instalate 500 de cuiburi artificiale pentru pești, care oferă suprafețe suplimentare pentru depunerea icrelor. Măsura vine în contextul în care seceta hidrologică, reducerea vegetației acvatice și fluctuațiile nivelului apei afectează habitatele naturale de reproducere ale peștilor.

Cuiburile sunt destinate în special speciilor de pești fitofili, care își depun icrele pe vegetația acvatică. Acestea oferă suprafețe suplimentare pentru reproducere în zonele în care plantele acvatice sunt insuficiente.

Cum afectează seceta reproducerea peștilor

Schimbările climatice și seceta hidrologică pun presiune asupra habitatelor acvatice din Nistru. Reducerea vegetației, acumularea sedimentelor și variațiile nivelului apei diminuează suprafețele naturale pe care peștii își pot depune icrele. Acest lucru afectează reproducerea speciilor și, implicit, resursele piscicole și biodiversitatea râului.

Cuiburile artificiale sunt o măsură prin care se încearcă compensarea parțială a lipsei acestor suprafețe. Totuși, ele nu înlocuiesc habitatele naturale, ci contribuie la îmbunătățirea condițiilor de reproducere acolo unde vegetația acvatică nu este suficientă.

Instalarea celor 500 de structuri a fost realizată de asociația neguvernamentală Eco-TIRAS, cu sprijinul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și al Suediei, în cadrul proiectului „Sprijinirea autorităților din Republica Moldova în managementul durabil al râului Nistru”.

Pe parcursul sezonului de reproducere, specialiștii au monitorizat modul în care diferite specii de pești utilizează cuiburile artificiale. Observațiile au oferit informații despre utilizarea acestor structuri și condițiile necesare pentru reproducerea cu succes a peștilor.

„Schimbările climatice, variațiile regimului hidrologic și degradarea habitatelor naturale exercită o presiune tot mai mare asupra ecosistemelor acvatice ale Nistrului. În acest context, avem nevoie nu doar de discuții și evaluări, ci și de soluții practice, care să contribuie direct la conservarea biodiversității și la creșterea rezilienței ecosistemelor. Un exemplu în acest sens este intervenția din gârla Iagorlîc. Monitorizarea realizată pe parcursul sezonului de reproducere ne-a oferit informații valoroase despre utilizarea acestor structuri de către diferite specii de pești și condițiile necesare pentru succesul reproducerii. Este important să valorificăm această experiență și să identificăm măsuri practice pentru protejarea resurselor piscicole ale Nistrului”, a declarat Silvia Pana-Carp, specialistă de programe la PNUD Moldova.

Ce măsuri sunt necesare pentru protejarea biodiversității acvatice

Experiența din gârla Iagorlîc, alături de alte măsuri de conservare a biodiversității acvatice, a fost discutată pe 3 noiembrie, în cadrul atelierului „Conservarea biodiversității acvatice și a resurselor piscicole în condiții de secetă hidrologică”, organizat la Ministerul Mediului.

La eveniment au participat cercetători și reprezentanți ai instituțiilor de mediu, care au analizat efectele schimbărilor climatice asupra reproducerii peștilor și măsurile necesare pentru protejarea resurselor piscicole în perioadele cu deficit de apă, inclusiv pe timp de iarnă.

De asemenea, participanții au discutat despre impactul secetei asupra păsărilor de baltă, experiența internațională privind utilizarea cuiburilor artificiale și posibilitatea adaptării unor astfel de soluții la condițiile din Republica Moldova.

Seceta hidrologică afectează ecosistemele acvatice prin reducerea volumului de apă și modificarea condițiilor de viață pentru speciile care depind de aceste habitate. În cazul peștilor, scăderea nivelului apei poate duce la pierderea unor zone de reproducere și la reducerea suprafețelor cu vegetație acvatică. Protejarea resurselor piscicole presupune atât conservarea habitatelor naturale, cât și identificarea unor măsuri de adaptare la schimbările regimului hidrologic.