Companiile textile pot aplica la un program pilot de returnare și reutilizare a produselor propriului brand

Cinci companii din sectorul textilelor din Republica Moldova vor putea testa un mecanism voluntar de returnare și reutilizare a produselor comercializate sub propriul brand. Inițiativa, lansată de Centrul de Instruire și Consultanță e-Circular, urmărește acumularea de experiență practică și formularea unor soluții pentru dezvoltarea mecanismelor de responsabilitate extinsă a producătorului (REP) în sectorul textilelor. 

Cum pot aplica companiile

Companiile din Republica Moldova care produc sau comercializează produse textile sub propriul brand pot depune dosarele de participare până la 17 iulie 2026, completând formularul de aplicare. 

În urma evaluării dosarelor, vor fi selectate până la cinci companii, care vor fi invitate la sesiunea de lansare a programului. Organizatorii vor prezenta metodologia de implementare, calendarul activităților și suportul oferit participanților. 

În perioada august–noiembrie 2026, companiile selectate vor testa mecanismul voluntar de returnare a produselor textile și vor beneficia de puncte pilot de returnare la containere de interior personalizate oferite gratuit, precum și de suport metodologic și consultanță din partea organizatorilor.

De asemenea, participanții vor avea acces la experiențe și bune practici internaționale prin intermediul partenerilor din Republica Cehă, iar rezultatele obținute vor fi promovate în cadrul Conferinței Naționale privind Economia Circulară 2026 și prin canalele de comunicare ale proiectului.

Pe lângă oportunități, companiile vor trebui să identifice și soluții practice pentru gestionarea produselor returnate: dacă acestea pot fi reparate, reutilizate, donate sau valorificate în alt mod. Organizarea colectării, depozitarea și stabilirea unei destinații pentru hainele returnate pot reprezenta provocări logistice pentru participanți.

Programul testează un viitor mecanism de responsabilitate a producătorilor 

Potrivit Aureliei Bahnaru, programul pilot reprezintă o etapă de testare a unor soluții care ar putea contribui la dezvoltarea viitoarelor mecanisme de responsabilitate extinsă a producătorului pentru textile în Republica Moldova.

„În momentul în care avem un mecanism de responsabilitate extinsă a producătorului, acesta va purta răspundere pentru produsul său pe întreg ciclul de viață, inclusiv atunci când el devine deșeu. Consumatorul trebuie să știe unde poate returna produsul atunci când nu mai are nevoie de el, unde îl poate repara sau unde îl poate preda pentru colectare”, a declarat pentru Ecopresa Aurelia Bahnaru, președinta Centrului de Instruire și Consultanță e-Circular. 

Programul nu reprezintă un sistem național de responsabilitate extinsă a producătorului și nici o campanie generală de colectare a textilelor, ci urmărește testarea unui model adaptat realităților din Republica Moldova.

Republica Moldova colectează separat doar 0,3% din deșeurile textile 

Industria textilă consumă cantități mari de resurse și este influențată puternic de fenomenul fast fashion, care încurajează producția și consumul rapid al hainelor.

„Are la bază un consum foarte mare de resurse, foarte mare de materie primă și este influențată foarte mult de fenomenul acesta de fast fashion. Este o industrie care produce mult, iar ceea ce se consumă foarte rapid generează o supraproducție”, a explicat Aurelia Bahnaru.

Potrivit expertei în gestionarea deșeurilor, anual Republica Moldova generează aproximativ 30.000 de tone de deșeuri textile post-consum, ceea ce înseamnă circa 13 kilograme de deșeuri textile pentru fiecare locuitor.

În ceea ce privește colectarea separată, datele publicate de Agenția de Mediu arată că în anul 2023 au fost colectate separat doar 98,69 tone de deșeuri textile post-consum, aproximativ 0,3% din cantitatea totală estimată.

La nivelul Uniunii Europene, rata medie de colectare separată a textilelor este de aproximativ 12%, iar capacitatea anuală de sortare este estimată la circa 1,5 milioane de tone.

Specialista menționează că lipsa infrastructurii pentru colectare și gestionare reprezintă una dintre principalele probleme.

„Lipsa infrastructurii, lipsa unor operatori care au asigurat colectarea, realizarea acestui mecanism care trebuie să fie aprobat reprezintă lipsa soluției, respectiv doar componentele de poluare”, a spus Aurelia.

Reutilizarea hainelor este mai eficientă decât reciclarea, spun experții 

Reutilizarea și repararea hainelor trebuie să fie prioritare, menționează Aurelia Bahnaru, deoarece reciclarea textilelor este dificilă pentru majoritatea produselor existente pe piață. 

„Reciclarea este o opțiune foarte bună, dar ea este printre ultimele care trebuie căutate în momentul dat. În primul rând, din punct de vedere al costurilor, dar și din cauza compoziției materialelor textile din care se produc hainele. În contextul în care avem, practic, 70–80% produse mixte: poliester, bumbac, viscoză, combinații de acest tip — nu avem capacități tehnice suficiente de reciclare, iar acestea sunt foarte costisitoare”, a explicat reprezentanta e-Circular.

Astfel, hainele care încă pot fi folosite ar putea fi reparate, donate sau revândute, prelungindu-le durata de viață și reducând cantitatea de textile care ajung la gunoi.