Unde trecutul prinde un nou contur: De ce tinerii aleg haine la mâna a doua

Într-o perioadă în care moda rapidă și producția în masă acaparează vitrinele magazinelor, tot mai mulți tineri aleg să se întoarcă în trecut pentru a-și defini stilul. Hainele second-hand sau vintage nu mai sunt privite drept o alternativa ieftină, ci o expresie a identității, o revoltă împotriva tiparelor setate de trendurile curente și a producerii de textile în masă. 

Am fost curioasă de această tendință în creștere, în special din partea tinerilor, așadar, am vorbit cu mai mulți angajați ai unor astfel de magazine, dar și tineri care aleg să își completeze garderoba din stocul acestora.

Ce spune legislația

Conform legislației Republicii Moldova, mărfurile second-hand, înainte de a fi expuse comercializării, vor fi supuse unei pregătiri prealabile, care include: sortarea conform tipurilor, modelelor şi mărimilor. Astfel de articole vor deveni obiecte de comercializare şi distribuire doar în baza deţinerii certificatului, eliberat de curăţătoriile şi spălătoriile specializate, specificându-se metodele de spălare, dezinfecţie şi dezinsecţie utilizate.

Spre deosebire de produsele noi, consumatorul nu poate solicita returnarea sau schimbarea produsului pe motiv că are un defect, cum ar fi pete sau găuri, deoarece natura produsului presupune un anumit grad de uzură. Totuși, dacă vânzătorul a ascuns un defect major sau a prezentat produsul ca fiind nou, legislația generală privind protecția consumatorului se aplică.

Ce observă persoanele din domeniu

În preajma Gării centrale, prin praful de șosea și gheretele îmbulzite, se ascund și astfel de locații.  Aici am descoperit un magazin mic de felul său, dar cu o colecție pe măsură a articolelor vestimentare, unde ai o mare șansă să găsești o nouă piesă vestimentară pentru garderoba ta. 

Tatiana, responsabilă de sală, mi-a mărturisit că a observat într-adevăr mai mulți tineri care aleg să le pășească pragul, mulți dintre aceștia au aflat de existența și sortimentul magazinului de pe platformele social-media precum TikTok sau Instagram. „Tinerii revin, își aduc prietenii sau recomandă locația mai departe.” Hainele pe care aceștia le aleg cel mai des sunt cele în stil sportiv, iar magazinul deține o colecție bogată de haine pentru femei.

Nu departe este un alt magazin cu un specific similar. Ion, unul dintre angajați și responsabil de siguranța în incinta sălii, ne spune că articolele sunt importate din depozite din Europa. Potrivit acestuia, magazinul atrage tot mai mulți tineri, care preferă haine cu un aspect vizual mai vechi, ce sugerează personalitate și autenticitate – pe scurt, piese vintage. Alegerea este influențată nu doar de stil, ci și de prețurile mai accesibile în comparație cu alte magazine. Totodată Ion a observat și din conversațiile unora dintre clienți că aceștia au intenția de a găsi haine de brand și de a le vinde online cu prețuri mai ridicate. „Mulți caută haine originale, după le vând mai scump online.” 

Ce ne zic tinerii 

La doar 16 ani, Emma Mereuță recunoaște că preferă să cumpere haine second-hand pentru că sunt unice în felul lor. „Cred că fiecare articol vestimentar are o poveste în spate, ceea ce face fiecare haină să fie unică, ceea ce mă face și pe mine să ies în evidență sau să fiu mai autentică, adică să mă exprim așa cum sunt.” Totodată, Emma consideră procurarea hainelor la mâna a doua ca fiind mult mai etică și ecologică, comparativ cu achiziționarea unui articol nou de calitate proastă.

O opinie similară are și Vica Morari, o tânără de 20 de ani care alege să procure haine second-hand atât din Moldova, cât și din străinătate oricând are șansa, pentru că te încurajează să cauți și să experimentezi.  „Deseori cumpăr de la magazine de caritate și îmi place că pot găsi ceva ce mi se potrivește, original și non repetitiv. Totodată știu că banii mei o să contribuie unei cauze nobile, pentru că aceștia sunt donați adăposturilor pentru animale sau pentru copii în nevoie.” În același timp, Vica se bucură și când găsește o locație unde poate ea însăși să donez hainele, deși acestea sunt mai rare în Chișinău.

Dacă vreți să donați unor astfel de magazine, puteți citi celelalte articole scrise de noi aici și aici.

Astfel, într-o lume dominată de moda rapidă și producția în masă, magazinele second-hand nu mai sunt doar o alternativa economică, ci devin tot mai mult o decizie conștientă, care aleg să își îmbine stilul personal și expresia de sine cu grija față de mediu și valorile pe care le posedă, sau o alternativă de a salva banii într-un fel responsabil.

Date statistice

În Republica Moldova, cantitatea de deșeuri textile este în continuă creștere, iar în lipsa unui sistem organizat, majoritatea hainelor uzate ajung la gropile de gunoi, unde au un impact direct asupra mediului. Începând cu anul 2028, autoritățile propun înființarea primelor centre de colectare a textilelor, unde vom putea preda hainele pe care nu le mai purtăm.

Anual, un locuitor al Republicii Moldova produce aproximativ 13 kg de deșeuri textile, relatează Aurelia Bahnaru, președinta e-Circular. Potrivit expertei, în fiecare an, țara noastră generează în jurul a 30.000 de tone de deșeuri textile post-consum.

Începând cu 1 ianuarie 2025, Uniunea Europeană a implementat o nouă lege care obligă colectarea separată și reciclarea textilelor. Această reglementare își propune să combată problema masivă a deșeurilor generate de industria modei rapide și supraproducția de textile.

Potrivit Parlamentului European, în UE se generează anual aproximativ 7 milioane de tone de deșeuri textile, echivalentul a circa 16 kg de deșeuri de persoană. Aproape 11 kg din aceste haine sunt aruncate după doar 7-8 utilizări, contribuind semnificativ la poluare, iar doar o mică parte sunt colectate separat pentru reciclare. 

 Pentru mai multe detalii referitoare acestui subiect, te invităm să citești și articolul de aici.