Un secret uimitor al naturii: pădurea și plantele vindecă oamenii și mediul datorită fitoncidelor

O plimbare prin pădure îți dă sănătate. Știința confirmă acest fapt. Pe lângă frumusețe, liniște și armonie, pădurea are un secret mai puțin cunoscut: fitoncidele. Aerul de pădure conține o cantitate mare de asemenea compuși volatili, pe care arborii îi emană pentru a lupta cu bacteriile, virusurile, ciupercile și dăunătorii. Datorită fitoncidelor, aerul din spațiile naturale este mai curat, ecosistemele sunt mai sănătoase, iar omul se vindecă și își sporește imunitatea. Toate plantele degajă fitoncide, inclusiv plantele de apartament și firele de iarbă, dar coniferele și plantele aromatice asigură cea mai mare concentrație a acestora în aer. Aurel Lozan, doctor în științe biologice, confirmă pentru Ecopresa beneficiile fitoncidelor și subliniază că este important să avem „păduri sănătoase, funcționale, adevărate”. 

Fitoncidele – compușii cu ajutorul cărora plantele își înving dușmanii, purificând aerul 

Fitoncidele sunt mecanismul de apărare al regnului vegetal în lupta cu agenții patogeni, bolile, dăunătorii și speciile concurente. Sunt un fel de „antibiotice zburătoare”. Copacii și celelalte plante le degajă mai ales prin frunze, dar și prin scoarță, flori, bulbi și rădăcini.

Denumirea de „fitoncide” provine de la cuvântul din limba greacă „fiton”, care se traduce ca „plantă”, și de la cuvântul din limba latină „cido”, care se traduce ca „a ucide”.

Cele mai multe fitoncide le emană plantele aromatice și coniferele. Odată eliberate în aer, fitoncidele contribuie la purificarea mediului, la reducerea cantității de microorganisme dăunătoare în aer și sol, protejează flora de boli și paraziți, contribuie la echilibrul natural al habitatelor și sprijină diversitatea biologică. Respirând aer ce conține multe fitocide, omul își îmbunătățește imunitatea, potrivit unor studii științifice.

„Bineînțeles că în pădure este o altă atmosferă, un aer mai curat și acest fapt are imediat efect psihologic pozitiv asupra creierului uman – omul se simte mai bine. În plus, fitoncidele au un efect benefic asupra sănătății umane – multe microbacterii nu sunt compatibile cu ele. Când intrăm într-o pădurie sănătoasă, imediat simțim un alt aer, o altă atmosferă, iar aceasta se întâmplă și datorită fitoncidelor. Chiar în acest moment mă aflu într-o pădure sănătoasă, adevărată, funcțională din Germania de Nord – am în față arbori de pin, molid, stejar. Eu și ceilalți oameni de lângă mine ne simțim foarte bine și avem doar impresii pozitive. Pădurea adevărată, pădurea sănătoasă are un efect benefic. În general, prezența vegetației florestiere are un impact pozitiv direct asupra corpului uman”, spune Aurel Lozan, doctor în științe biologice.

Coniferele emană cele mai mari cantități de fitoncide

Coniferele, precum pinii, brazii, molizii și cedrii, dar și ienupărul (ienibaharul), eliberează în aer mai multe fitoncide decât alte specii de arbori și plante. Acești compuși volatili sunt prezenți în cantități mari în rășina și frunzele acelor de conifere. Iată de ce aerul din pădurile de conifere este considerat benefic pentru sănătate și are efecte de stimulare a sistemului imunitar atunci când este inhalat.

Un hectar de ienupăr (ienibahar – condiment în bucătărie și planta de leac), arbust conifer care creşte spontan în zona de munte, eliberează până la 30 de kilograme de fitoncide pe zi, potrivit biologilor.

Și plantele de apartament eliberează fitoncide, contribuind astfel la purificarea aerului, dar în cantități mai mici decât coniferele și plantele din mediul natural.

Majoritatea arborilor și arbuștilor eliberează tot mai multe fitoncide pe măsură ce vremea devine mai caldă. „Astfel, creșterea temperaturii până la +20 … +25 °C mărește concentrația fitoncidelor de aproape două ori”, potrivit site-ului ecology.md.

„Baia de pădure”, recomandată de oamenii de știință 

Cercetările privind efectele fitoncidelor asupra imunității umane au fost efectuate de mulți oameni de știință, în special în Japonia și Coreea de Sud, unde conceptul de „baie de pădure” (shinrin-yoku) a fost intens studiat.

Unul dintre cercetătorii de frunte în domeniu este dr. Qing Li, profesor asociat la Nippon Medical School din Tokyo, care a realizat studii privind beneficiile expunerii la fitoncide asupra sănătății umane. Acesta a demonstrat că inhalarea fitoncidelor poate stimula activitatea celulelor NK (natural killer, care elimină celulele infectate si tumorale prin formare de pori în membrana acestora).

Cum a fost descoperit efectul benefic al fitoncidelor

Fitoncidele plantelor au fost descoperite de savantul sovietic Boris Tokin, în anii 30 ai secolului XX. El a observat că microbii plasați aproape de plante au murit în câteva minute și a explicat această capacitate de a ucide bacteriile de la distanță prin prezența în aer a unor „antibiotice volatile”, pe care le-a numit „fitoncide”.

Inițial, el a mărunțit o ceapă şi a pus „terciul” obținut lângă drojdia de bere, acoperindu-le cu un capac de sticlă. După 24 de ore, a constatat că ciupercile din drojdie au pierit. A continuat apoi cercetările cu usturoi pisat, cu frunze de mălin tăiate mărunt, cu praf de muştar, cu piper pisat. Drojdia de bere a înlocuit-o ba cu mucegai, ba cu diverse bacterii infecţioase. Rezultatul era acelaşi: fitoncidele distrugeau bacteriile şi ciupercile.

Când a început al doilea război mondial, medicii de la un spital și-au amintit de experimentele lui Boris Tokin și au aplicat „terci” din ceapă în jurul rănii unui soldat. În mod uimitor pentru ei, rana purulentă a început să se vindece foarte bine după câteva asemenea utilizări ale cepei.

Păsările se pricep foarte bine să beneficieze de proprietățile fitoncidelor și plantelor aromatice. Îndeosebi, ele folosesc pelinul. Vrăbiile, graurii, vulturii etc. își duc în cuiburi ramuri de pelin pentru a scăpa de paraziți. Unii biologi au observat că graurii își dezinfectează cuiburile cu pelin sau mentă, iar dacă nu au aceste plante în apropiere, le înlocuiesc cu ceapă sau usturoi găsite prin grădinile oamenilor.

CITEȘTE ȘI: Pădurile adevărate vor salva Moldova: experţii descriu problemele fondului forestier şi propun soluţii