[Foto] La mulți ani, „Iagorlîc”. Frumoasa rezervație împlinește 36 de ani

Rezervația naturală științifică „Iagorlîc” împlinește astăzi 36 de ani. Este situată pe malul stâng al Nistrului, chiar lângă râul Iagorlîc, și este de o frumusețe rară. Nicolae Romanovici, specialist al rezervației, ne povestește că putem să o vizităm oricând.

Când putem vizita rezervația și ce trebuie să știm din timp? 

Nicolae Romanovici spune că rezervația se întinde pe o suprafață de 836 de hectare de uscat și 270 de hectare de suprafață acvatică și poate fi vizitată de oricine, în orice sezon al anului și în orice zi, inclusiv în zilele de odihnă. Totuși, pentru a fi ghidați pe un traseu turistic de către un reprezentant al rezervației – pentru a afla mai multe lucruri curioase despre flora și fauna de aici – este nevoie să stabilim din timp o dată potrivită printr-o rezervare online.

Pentru o plimbare în natură pe un traseu ecologic, trebuie să știm că traseul este unul îngust, pe alocuri dificil, iar hainele și încălțămintea trebuie să fie comode, potrivite sezonului. De asemenea, trebuie să avem cu noi spray împotriva insectelor.

Ce putem vedea în rezervație?

În rezervație sunt foarte multe plante și animale – unele sunt incluse în Cartea Roșie și chiar sunt protejate la nivel internațional. Aici sunt înregistrate 719 specii de plante, dintre care 50 de specii rare. 

Tot aici trăiesc 29 de specii de mamifere, printre care căprioare, mistreţi, jderi de piatră, vulpi şi câini-raton. Aici putem întâlni și specii rare, precum castorul european şi hermina.

În rezervație sunt și 121 de specii de păsări, inclusiv din Cartea Roşie – aici cuibărește lebăda, iar în timpul migraţiei apar vulturul pescar şi eretele. 

Rezervația mai dispune și de un muzeu cu acces liber, unde putem vedea fauna și flora conservată – accesul îl coordonăm cu administrația.

Ce acțiuni sunt strict interzise în rezervație? 

În rezervație este interzis să rupem și să călcăm plantele. Nu este permisă, de asemenea, colectarea fluturilor sau a oricărui alt tip de insecte. Firește, sunt interzise vânătoarea, pescuitul și înotul. 

Munca unui cercetător în rezervație

În rezervație, există o echipă de cercetători care se ocupă în mod prioritar de monitorizarea populațiilor de specii de animale și plante, inclusiv de imaginea rezervației. În timpul cercetărilor, sunt observate specii, indicatori, modificări ale mediului înconjurător etc. 

Nicolai Romanovici este ornitolog, el studiază păsările. Printre colegii săi mai sunt specialiști în agrotehnie (care se ocupă de pește), doi botaniști și oameni care se ocupă de studiile vieții sălbatice, în special, a mamiferelor, precum și hidrobiologi, cercetători care se ocupă de studierea sedimentelor.

Schimbări în climă – schimbări și  în rezervație

Natura este în continuă schimbare, este un proces continuu, însă atunci când speciile care locuiesc aici de mult timp sunt atacate de specii noi, nu este bine. De exemplu, când apare o insectă nouă, care atacă o plantă din Cartea Roșie. Dacă sunt specii care vin dinspre latitudini mai sudice, acestea pot avea un comportament foarte agresiv și, desigur, acest lucru poate avea rezultate neplăcute. Dar sunt și specii care au apărut de câțiva ani în rezervație, însă n-au influențat deocamdată în niciun mod habitatul – nici pozitiv, nici negativ. De exemplu, castorul european a apărut acum trei ani. A adus unele daune copacilor, pe care îi roade și îi răstoarnă în apă, dar acest lucru nu schimbă în vreun fel structura rezervației.

În anul 2016, în rezervație a apărut șacalul, dar nu intră deseori pe teritoriu și nu are vreun impact asupra ei. În schimb, au apărut plante și copaci invazivi care acoperă orice spațiu, orice poieniță liberă și anume molidul, arțarul roșu și american, ambrozia și cenușerul (ailantus).