G7: acordul climatic va intra în vigoare până la finalul anului

337
Grupul celor 7 (format din Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord şi Statele Unite ale Americii) a decis vineri, 27 mai,…

Premierul japonez, Shinzo Abe, a firmat în faţa liderilor G7: „Ţările din G7 trebuie să lucreze împreună, într-un efort comun pentru implementarea timpurie şi efectivă a acordului istoric de la Paris“

Împreună, cele 7 ţări cuprind doar aproximativ 14% din populația lumii, însă însumează 60% din produsul intern brut la nivel mondial.

Ce se va întâmpla cu acordul climatic

Adoptarea acordului climatic a avut loc la sfârșitul anului trecut, după 2 săptămâni de negocieri, desfășurate în cadrul celei de-a XXI-a conferințe a Părților (COP 21) la Convenția – cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (UNFCCC). În perioada 30 noiembrie – 12 decembrie 2015, au fost prezenți la Paris în jur de 150 de șefi de state și de guverne și peste 25.000 de delegați oficiali ai guvernelor, ai organizațiilor interguvernamentale, ai agențiilor ONU, ai ONG-urilor și ai societății civile.

De la adoptarea acordului și până la punerea lui în aplicare mai există câteva provocări de depășit. Mai întâi el trebuia semnat de către state. Acest lucru care s-a întâmplat în data de 22 aprilie. Dintre cele 162 de națiuni care au participat în decembrie 2015 la conferința Națiunilor Unite pe tema schimbărilor climatice (COP21), 155 au semnat în mod oficial acordul, vineri, 22 aprilie 2016. Însă, doar 8 dintre țările care au confirmat prezența la New York au depus și documentele necesare pentru ratificare.

Ratificarea este necesară pentru ca prevederile lui să devină obligatorii din punct de vedere juridic. Procesul ar urma să aibă loc până în 2020. În plus, acordul va intra în vigoare doar dacă 55% dintre state îl ratifică și doar pentru statele care îl ratifică. G7 vrea însă să grăbească procesul

Ratificarea acordului climatic, ultimul pas înainte de aplicare

Ratificarea ar putea fi o problemă pentru țările în care nu există un consens referitor la măsurile care ar trebui luate pentru limitarea schimbărilor climatice. În Statele Unite, de exemplu, Congresul a votat împotriva planului climatic anunțat de Obama.

Conform unor negociatori prezenți la COP21, aceasta este și motivul pentru care în acord nu au fost introduse ținte clare de reducere a emisiilor: se pare că, dacă ar fi fost introduse, SUA nu ar fi putut ratifica acordul fără un vot favorabil din partea Congresului. Însă, fără ținte, acest lucru este posibil.