Cum salvăm insectele care polenizează

57
Fără polenizatori, nu avem roade. Foto: Dinu Rusu

Listă roșie europeană arată că 9% din speciile de albine sunt pe cale de dispariție în Europa, iar un recent studiu privind starea celor 1965 de specii de albine sugerează că problema ar putea fi mai răspândită și gravă decât ne imaginăm. În R. Moldova, un număr de 35 specii de nevertebrate, importante pentru polenizarea plantelor, sunt incluse în ediția a 3-a a Cărții Roșii.

Cui datorăm roadele bogate?

Insectele melifere aduc un aport considerabil în producţia agricolă. Este vorba de polenizarea a peste 150 specii de plante entomofile cultivate. Graţie albinelor în livezi recoltele sporesc cu 20-50%. Dacă este polenizată, planta oferă diverse servicii: polen (hrană bogată în proteine,  pentru albine, bondari, gândaci); nectar (hrană bogată în zahăr,  pentru albine, bondari, fluturi, molii, muște); frunze (hrană pentru lavrele de fluturi, molii); carii (habitat de reproducere pentru albinele solitare); afine (hrană pentru lavrele muștelor de floare); mierea de mană (hrană bogată în zahăr pentru albine).

Polenizarea este esenţială pentru toți arborii fructiferi din Fam. Rosaceae (mărul, prunul, caisul, părul, cireșul, vișinul, persicul, migdalul) ș.a.; pentru unele legume (pepenele verde, castravetele, dovleacul, pepenele galben, bostanul etc.); pentru pomușoare (zmeura, căpșuna, coacăza, agrișul  etc.). De asemenea, în listă includem culturile agricole, precum: rapița, floarea soarelui, hrişca, culturile furajere, speciile de condimente ș.a. Volumul și calitatea produselor agricole depind direct de starea, utilizarea și protecția polenizatorilor.

 Amenințări asupra polenizatorilor

Din păcate, albinele, precum și alte specii de insecte melifere, se confruntă cu riscuri din ce în ce mai mari.

Mai mulţi factori ameninţă calitatea, sănătatea și diversitatea polenizatorilor folosiți în R. Moldova. Ne referim la schimbarea destinației terenurilor (defrișarea masivă a livezilor și viilor bătrâne, defrișarea ilegală a pădurilor etc.), utilizarea pesticidelor și îngrășămintelor în agricultură, agenții patogeni, specii străine invazive și prădătorii etc. Vom analiza câţiva dintre aceştia.

Suprafeţe mici de pădure şi perdele de protecţie

Pădurea reprezintă un refugiu pentru mai multe specii de polenizatori. Din păcate, avem o suprafață mică de păduri în R. Moldova – 11% și arii naturale protejate – 5,6%. Deși există documentele de politici care stabilesc până în 2020 extinderea ariilor naturale protejate până la 8% și a fondului forestier până la 15% din teritoriul ţării, autoritățile locale, adeseori, nu doresc să acorde terenurile degradate pentru lucrări de împădurire.

Un alt factor de amenințare o constituie lipsa locurilor pentru cuibărit şi surse de hrană pentru polenizatori (păduri, perdele de protecție, pajiști, stepe ș.a.) pe lângă terenurile agricole. În anii ’60 ai secolului trecut au fost defrișate mai bine de jumătate din perdelele forestiere de protecție a câmpurilor. Conform Strategiei privind diversitatea biologică a Republicii Moldova pentru anii 2015-2020, în 2018 este prevăzută elaborarea legii privind perdelele de protecţie a câmpurilor agricole.

Practici inadecvate de administrare a terenurilor

Un impact negativ îl aduc și practicile inadecvate de administrare a terenurilor, care nu favorizează procesul de polenizare. Pajiştile bogate în flori au fost înlocuite de culturi cerealiere de mari dimensiuni sau cu pășuni care oferă resurse reduse pentru polenizatori. Practic au dispărut stepele, iar cele existente sunt gestionate totalmente pentru pășunat și cosit.

Altă problemă este lipsa practicii de rotaţie a culturilor, ceea ce ar oferi o diversitate sezonieră a surselor de polen şi reduce cerinţele pentru îngrăşăminte.

Utilizarea pesticidelor, insecticidelor, îngrăşămintelor

Astăzi, atestăm un impact mare asupra polenizatorilor prin utilizarea pesticidelor și îngrășămintelor, tratarea seminţelor cu insecticide. Această practică dăunătoare vine din timpurile Uniunii Sovietice, când se făcea agricultură extensivă. Un exemplu negativ este înființarea plantațiilor de pomi fructiferi pe suprafețe mari, neglijând cerințele pentru polenizatori. Astfel, în anii ’70 ai secolului trecut , în partea stângă a Nistrului (raionul Slobozia)  a fost fondată o livadă pe o suprafața de cca 6 mii ha, cu o largă infrastructură de procesare a materiei prime (frigidere, drumuri, cale ferată). Majoritatea polenizatorilor erau distruși de insecticidele aplicate pentru protecția pomilor contra dăunătorilor. În aceste condiții, recolta atingea numai 50-60% din volumul planificat. Actualmente, această livadă nu mai funcționează.

O altă problemă este că, deseori, nu se ține cont de dozarea, calendarul de aplicare (inclusiv momentul din zi şi condiţiile meteo) și tehnologia de aplicare a substanțelor chimice. Proprietarii de terenuri nu sunt suficient informați despre proprietățile și daunele preparatelor chimice.

Viruşii

Starea de sănătate a polenizatorilor este o altă problemă acută la nivel național. Cel mai des albinele sunt afectate de  „virusul aripilor deformate”, „virusului acut al paraliziei albinelor” etc. Totuşi, nu există un monitoring sau statistică oficială nu există în acest sens.

Speciile invazive

Deloc de neglijat este şi impactul speciilor invazive, care substituie speciile autohtone de polenizatori în ecosistemele naturale și agricole. O listă a problemele generate de speciile invazive de nevertebrate a fost elaborată în 2015, în cadrul Institutul de Zoologie al AȘM, cu susţinerea Fondului Ecologic Național.

Schimbarea climei

Fenomene de schimbare a climei (iernile geroase, înghețurile, zăpada la sfârșit de primăvară etc.) și de deșertificare, în special în partea de sud,  influențează micșorarea habitatul polenizatorilor. Negativ acţionează şi  poluarea corpurilor de apă, precum şi secetele – vara majoritatea bazinelor acvatice sunt fără apa necesară în hrana polinizatorilor. Din păcate, în rapoartele și documentele de politici cu privire la schimbările climatice, lipsesc date cu privire la influența acestor fenomene asupra polinizatorilor.

Cu certitudine, polenizatorii au o importanţă deosibită şi pentru natură, şi pentru om. Dincolo de produse agricole, ei ne oferă  un set variat de produse alimentare și medicamentoase excepționale (miere, polen, propolis, lăptișor de matcă, venin de albine). Au un rol esenţial în asigurarea continuității lanțului trofic în diverse ecosisteme terestre. De aceea, este nevoie de programele de conservare a habitatelor speciilor polenizatoare, care, actualmente, lipsesc la nivel naţional. 

Ala ROTARU, expert în biodiversitate,

revista NATURA, martie 2018

LĂSAȚI UN MESAJ