Pesticidele omoară albinele. Dacă nu prevenim acest fenomen, ne putem pomeni cu o catastrofă ecologică

Albinele, esențiale pentru polenizarea a numeroase culturi agricole, pot fi deseori afectate de pesticide și alte subtanțe chimice folosite în agricultură. Concepute pentru a proteja recoltele de dăunători și boli, chimicalele amenință numărul populației de albine. Ce măsuri pot fi luate pentru a preveni acest lucru, aflăm de la agricultorii din Republica Moldova.

Substanțele chimice folosite în agricultură pentru combaterea dăunătorilor, bolilor și buruienilor au un impact grav asupra sănătății albinelor. Când albinele consumă polen din flori tratate cu pesticide sau ierbicide, creierul și capacitatea lor de mișcare sunt afectate. Dacă albinele sunt pe floare în momentul aplicării acestor substanțe chimice, ele mor pe loc. Acest lucru este alarmant, deoarece albinele sunt esențiale pentru polenizare, iar scăderea numărului lor reduce productivitatea agriculturii.

Bază meliferă proprie

Mai mulți apicultori din Republica Moldova au căutat soluții și au adoptat practici inovatoare pentru a proteja albinele. Spre exemplu, Ivan Chiriac se ocupă de albinărit de aproape 15 ani și chiar de la început i-a venit ideea să construiască o bază meliferă proprie pentru albinele din prisaca sa.

„Am creat o bază meliferă cu propriile puteri, cu ajutorul vecinilor, prietenilor și rudelor, care sunt și ei apicultori. Am achiziționat împreună terenuri la marginea unei păduri de tei și am plantat acolo salcâmi și alte plante melifere. În total, am cumpărat aproximativ 40 de hectare de pământ și am plantat 10.000 de plante în perioada anilor 2009-2010, după care am adăugat individual încă 1.500 de plante. Astfel, nu mai este nevoie să mut albinele în câmp pentru nectar, iar dacă ar fi necesar, aș alege doar câmpuri tratate ecologic sau cu substanțe care nu dăunează albinelor. Prin această abordare, albinele sunt mult mai bine protejate”, povestește Ivan Chiriac.

Apicultorul accentuează că a crea o bază meliferă proprie este foarte costisitor, dar este mult mai sustenabil și mai bine pentru viitor și natură, pentru că, spune el, „ești nevoit să plantezi copaci și astfel contribui la creșterea gradului de împădurire a țării”.

„Din punctul meu de vedere, plantarea masivă de către apicultori, crearea unor proiecte de păduri comestibile (element tipic al permaculturii, în care se imită ecosistemele naturale de pădure, prin combinarea de arbori, arbuști și plante ierboase, aranjate etajat), precum și inițierea unor experimente de agroforestry ar aduce beneficii semnificative. Spre exemplu, un experiment ar fi ca terenurile în pantă și cele arabile să fie împărțite în mici parcele delimitate de rânduri de plante forestiere. Acest lucru ar avea un impact pozitiv asupra mediului, oprind eroziunea solului, fenomen care afectează multe terenuri din Republica Moldova. De asemenea, ar crea oportunități economice suplimentare și ar reduce riscurile înghețurilor și circulația necontrolată a curenților de aer rece”, susține apicultorul.

Ivan Chiriac consideră că există numeroase beneficii în combinarea culturilor leguminoase sau a plantelor graminee, anuale sau bienale, cu plantele perene, cum ar fi pădurile.

„Pădurile comestibile cresc diversitatea de plante și sporesc volumul de nectar colectat de albine. În plus, conceptul de pădure comestibilă elimină din start necesitatea utilizării substanțelor chimice dăunătoare, evitându-se astfel problemele legate de stropiri”, subliniază Ivan Chiriac.

BeeProtect – consolidarea dialogului dintre agricultori și apicultori

Totuși, nu toți apicultorii au posibilitatea să creeze baze melifere proprii. De aceea, mulți dintre ei practică stupăritul pastoral, adică merg cu albinele dintr-un loc în altul, pentru a valorifica culesurile sau pentru o polenizare dirijată.

Unul dintre acești apicultori este și Marin Dragomir, ale cărui produse corespund standardelor europene și ajung și pe piața din România, nu doar din Republica Moldova. Marin spune că familiile sale de albine nu au fost afectate niciodată de subtanțe chimice utilizate în agricultură, deoarece are o colaborare strânsă cu agricultorii și încheie contracte atunci când duce albinele pe un teren agricol.

„Închei contracte cu agricultorii, prin care aceștia se angajează să nu folosească substanțe chimice în perioada respectivă sau să mă anunțe dacă au stropit recent. Aceste contracte sunt gratuite – nu percep taxe, deși ar trebui să fim remunerați. În America, apicultorii trăiesc din polenizare, nu din miere. Noi suntem mulțumiți dacă ni se oferă o locație sigură pentru amplasarea stupilor, pentru a evita intoxicațiile. În contractele mele specific aceste condiții”, menționează apicultorul.

Marin subliniază că incidentele în care albinele sunt intoxicate cu chimicale survin atunci când nu există o colaborare eficientă între agricultori și apicultori. De aceea, s-a înregistrat și pe platforma BeeProtect, unde agricultorii își înregistrează culturile și planificarea stropirilor. Astfel, chiar și atunci când se deplasează în alte locații, el este asigurat că nu expune albinele niciunui risc.

Potrivit lui Ion Maxim, director executiv al Asociației Naționale a Apicultorilor din Republica Moldova (ANARM), sistemul informațional BeeProtect a intrat în vigoare începând cu 1 ianuarie 2023 și este obligatoriu pentru toți agricultorii și apicultorii din Republica Moldova.

„Producătorii agricoli sunt obligați să înregistreze tipurile de culturi pe care le au și să notifice orice aplicare a produselor de uz fitosanitar și fertilizanți. Producătorii apicoli, la rândul lor, sunt obligați să includă în sistemul informațional locația și numărul de albine”, explică directorul ANARM.

În acest mod, apicultorii vor cunoaște din timp despre lucrările de stropire, iar agricultorii vor ști despre stupinele de albine amplasate în apropierea câmpurilor lor – fapt ce contribuie la îmbunătățirea dialogului dintre agricultori și apicultori.

Stropim seara și nu folosim substanțe chimice dăunătoare

În același timp, ar fi de dorit ca lucrările de stropire a terenurilor agricole să fie efectuate noaptea, atunci când albinele sunt în stupi.

Directorul ANARM susține că „Republica Moldova este obligată să utilizeze substanțe care corespund unor standarde europene”, astfel încât să nu dăuneze polenizatorilor.

Totodată, Ion Maxim spune că apicultorii, de asemenea, nu trebuie să trateze albinele de acarian varroa (parazit care afectează albina) folosind substanțe chimice, fiindcă ele pot rămâne în ceară. Apicultorii trebuie să folosească acizi organici, prioritar în perioada primăvară-vară. Toamna, când nu mai are loc culesul polenului, pot fi folosite substanțe chimice pentru profilaxie și combatere. „Însă ele sunt dozate, iar noi (apicultorii) suntem foarte atenți, pentru a nu dăuna sănătății albinei”, subliniază apicultorul.

Detalii despre albinele din Republica Moldova

Conform directorului ANARM, în Republica Moldova sunt în jur de 260 de mii de familii de albine, numărul lor fiind într-o ușoară creștere în ultimii ani. Totuși, el susține că Republica Moldova are o capacitate mult mai mare de creștere a numărului de albine, „fiindcă capacitatea noastră de producere, după arealul de floră pe care îl avem, este până la 10 mii de tone de miere”. Acum, cantitatea de miere produsă de Republica Moldova este de 5.000 – 7.000 de tone anual. „Din anul 2014, Republica Moldova are permisiunea să exporte miere în Uniunea Europeană (UE) fără taxe și fără cote. Adică, putem să exportăm cât producem. Însă noi cel mai mult am exportat în anul 2017 – 5.000 de tone. Anul trecut, cu părere de rău, s-a exportat foarte puțin – un pic peste 1.500 de tone de miere”, menționează Ion Maxim.

Exportul de miere al Republicii Moldova a scăzut din cauza faptului că nu există un preț de vânzare competitiv – importatorii oferă prețuri foarte mici, determinându-i pe mulți apicultori să-și vândă prisăcile sau să renunțe la apicultură.

Au pierit toate albinele și chinezii din unele provincii sunt nevoiți să polenizeze manual

De peste două decenii, agricultorii și pomicultorii din unele provincii din China, în fiecare primăvară, sunt nevoiți să polenizeze manual toate plantele melifere, deoarece ani de-a rândul au abuzat de substanțe chimice în agricultură, fapt ce a dus la dispariția albinelor.

Se întâmpla după ce în 1958 Mao Zedong, președintele Chinei pe atunci, a ordonat eliminarea tuturor vrăbiilor în cadrul campaniei „Cei patru dăunători”. Această decizie a provocat unul dintre cele mai mari dezechilibre ecologice din istorie. Odată ce vrăbiile au fost eradicate, a urmat o invazie de insecte care au devastat culturile agricole. Pentru a proteja culturile, chinezii au recurs masiv la substanțe chimice, ucigând astfel și toate albinele.