Este adevărat! Bicarbonatul de sodiu curăță fructele și legumele de nitrați și lustruiește argintul

Bicarbonatul de sodiu se utilizează într-o varietate de scopuri, atât în gospodărie, cât și în domeniul medical. Ajută la curățarea eficientă a fructelor și legumelor de nitrați și alte reziduuri, reduce aciditatea gastrică, combate inflamațiile gingivale, poate înlocui deodorantul și-i redă argintului strălucirea. Dar „este important să fie folosit cu precauție și în cantități moderate”, menționează Iolanta Bălan, doctor în științe chimice, solicitată de Ecopresa.

Bicarbonatul de sodiu, cunoscut și sub numele de „hidrogenocarbonat de sodiu” sau „carbonat acid de sodiu”, cu formula chimică NaHCO3, este o sare cristalină de culoare albă, cu gust ușor sărat și solubilă în apă.

„Spală fructele și legumele cu bicarbonat de sodiu pentru a le curăța de pesticide și alte substanțe cu care au fost tratate” – este un sfat pe care îl întâlnim frecvent pe rețelele sociale. Dar și Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) vine cu această recomandare.

Chiar are soda de mâncare asemenea proprietăți?

Care să fie explicația științifică, ce spun chimiștii?

„Da! Bicarbonatul are proprietăți antibacteriene (este dezinfectant), poate fi folosit pentru a spăla fructele și legumele, ajută la îndepărtarea pesticidelor și a altor reziduuri de pe suprafață, dar nu și a pesticidelor sau toxinelor din interiorul fructelor”, ne răspunde dr. în științe chimice, profesoara universitară Iolanta Bălan.

Cum se spală fructele, pomușoarele și legumele cu bicarbonat de sodiu?

Apa cu bicarbonat de sodiu curăță fructele și legumele de microbi, de reziduurile de pesticide, de toate substanțele cu care au fost tratate pentru a nu se altera până a fi vândute. Din cireșe și alte fructe contaminate cu paraziți vor ieși viermii (la fel ca în timpul scufundării lor în apă cu sare de bucătărie).

Se adaugă o lingură de bicarbonat de sodiu la un litru de apă (preferabil călduță), apoi fructele sau legumele se lasă în acest amestec timp de 10-15 minute. După aceasta, se clătesc cu apă curată.

Unele gospodine povestesc pe rețelele sociale că, spălate astfel, căpșunele rezistă mult mai bine la frigider, dacă sunt ținute într-un recipient din sticlă, cu capac. Dar după spălare și clătire trebuie zvântate. Ele recomandă metoda și pentru alte pomușoare și fructe, „mai ales pentru cele de culoare roșie”.

Fructele și legumele mai mari (merele, lămâile, vinetele etc.) pot fi spălate cu o pastă obținută dintr-o lingură de sodă de mâncare și o linguriță de apă.

Și apa curată elimină nitrații, dar e nevoie de mai mult timp

Soda de mâncare accelerează și îmbunătățește rezultatul, dar și apa curată se descurcă bine.

Dacă ținem salata, varza și alte legume frunzoase în apă rece timp de 1-1,5 ore, le reducem conținutul de nitrați cu 25-30%, susțin specialiștii Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP).

Un rezultat similar îl obținem în cazul cartofilor, morcovilor, sfeclei roșii (cu coajă, necurățate).

Curățând de coajă fructele și legumele, le reducem conţinutul de nitraţi cu 15-20%. Prin fierberea timp de 30 – 40 de minute, din cartofi se elimină până la 80% de nitraţi, din morcov și varză – 70%, din sfecla roșie – 40%. „Apa în care au fiert legumele trebuie aruncată neapărat”, subliniază ANSP.

Pentru spălarea fructelor și legumelor mai pot fi folosite sarea de bucătărie și oțetul.

Soda de mâncare în bucătărie, igiena personală și în medicină

„Bicarbonatul de sodiu este o substanță versatilă și utilă în multe situații, dar este important să fie folosit cu precauție și în cantități moderate”, spune Iolanta Bălan.

În bucătărie: 

Agent de creștere. Bicarbonatul de sodiu este folosit ca agent de creștere pentru aluat. Atunci când este combinat cu un acid, precum zeama de lămâie sau iaurtul, bicarbonatul de sodiu eliberează dioxid de carbon, producând bule care fac aluatul să crească și să devină pufos. Această reacție chimică este folosită în rețete de pâine, prăjituri, biscuiți și multe altele.

Alcalinizant. Poate fi utilizat pentru a neutraliza aciditatea în alimente.

Dezinfectant. Bicarbonatul de sodiu poate fi folosit pentru a curăța și dezinfecta suprafețe din bucătărie.

În igiena personală:

Pastă de dinți. Poți prepara o pastă de dinți din bicarbonat de sodiu și soluție de 3% peroxid de hidrogen (apă oxigenată) ca alternativă la pastele de dinți comerciale fără fluor.

Deodorant natural. Bicarbonatul de sodiu poate fi aplicat la subsuori după duș pentru a preveni mirosurile neplăcute.

În medicină:

Tratament pentru arsuri la stomac. Bicarbonatul de sodiu poate ajuta la ameliorarea arsurilor la stomac.

Chimioterapie. Este utilizat pentru a îndepărta mătreața.

Tratamentul pielii. Poate calma mușcăturile de insecte și mâncărimea.

Bicarbonatul de sodiu trebuie dizolvat în apă foarte fierbinte când este utilizat în scopuri curative 

Bicarbonatul de sodiu trebuie dizolvat în apă foarte fierbinte (peste 65°C), pentru că doar astfel se degajă bioxidul de carbon (CO2) și se obține o soluție bazică, alcalină – carbonatul de sodiu (Na2CO3).

Doar astfel bicarbonatul de sodiu devine util pentru combaterea acidității gastrice, îngrijirea tenului, gargară, clătirea gurii (combate inflamațiile gingivale, reduce durerile dentare), băi generale sau de picioare etc.

Prin dizolvarea în apă rece sau caldă, rezultă doar o soluție cu sare, bicarbonatul de sodiu făcând parte din categoria sărurilor.

De regulă, o linguriță sau o jumătate de linguriță de pulbere de bicarbonat de sodiu se dizolvă în 200-250 ml de apă fierbinte, amestecându-se rapid cu o linguriță până se degajă bioxidul de carbon.

Dacă e nevoie ca soluția să fie folosită imediat, soda de mâncare poate fi dizolvată în 100 ml de apă fierbinte, după care se adaugă apă rece.

Medicii recomandă să nu ne lăsăm pasionați de băutul apei cu sodă de mâncare (pentru combaterea acidității organismului), dar să punem accentul pe alimentația sănătoasă.

Argintul devine din nou strălucitor cu ajutorul bicarbonatului de sodiu

Argintul oxidat poate deveni ca nou cu ajutorul sodei de mâncare. Pentru aceasta, avem nevoie de un mic bol (ceașcă) din ceramică sau sticlă, o lingură de bicarbonat de sodiu, apă foarte fierbinte, aproape de punctul de fierbere, și o bucată de folie din aluminiu (alimentară).

Tapetăm bolul cu folia de aluminiu, adăugăm o lingură de bicarbonat de sodiu (sodă de mâncare), apoi turnăm vreo 50-100 de mililitri de apă foarte fierbinte. Amestecăm cu o lingură până se dizolvă bicarbonatul și scufundăm în această soluție bijuteria din argint. După trei minute, ar trebui să fie ca nouă. Clătim bijuteria cu apă rece.

Prin această metodă pot fi curățate și bijuteriile din argint cu cristale, dar numai dacă pietrele sunt montate prin fixarea cu scoabe din metal (argint, în acest caz), nu și atunci când sunt lipite cu clei.

Metoda nu este recomandată pentru alte metale. De asemenea, nu este recomandată pentru bijuteriile din argint patinat (decorativ, învechit – intenționat decorat cu tușe negre de către bijutier).

În cazul bijuteriilor foarte scumpe, este mai bine să nu riști, dar să apelezi la alte remedii. Unele persoane care au încercat metoda cu sodă de mâncare se plâng că bijuteriile sau tacâmurile s-au pătat. Posibil, argintul nu era de bună calitate sau obiectul avea și elemente dintr-un alt metal.