Ziua Nistrului 2025: Fluviul care ne stinge setea și ne hrănește e tot mai aproape de epuizare

Ziua Nistrului 2025 găsește fluviul într-o stare critică. Cândva generos, cu un debit de peste 10 kilometri cubi de apă pe an, astăzi Nistrul abia mai reușește să transporte jumătate din această cantitate către Republica Moldova. Exploatarea intensă, barajele, schimbările climatice și poluarea îl împing spre epuizare. Iar pericolul afectează nu doar ecosistemele, dar și siguranța alimentară și aprovizionarea cu apă a milioane de oameni.

Pe timpuri, Nistrul aducea anual pe teritoriul Republicii Moldova 10-11 km cubi de apă, iar în prezent, cu mare greu se adună 5-6 km cubi. Nistrul a suportat aceste pierderi uriașe mai ales din cauza construcției, în anii ‘80 ai secolului trecut, a barajului de la Novodnestrovsk și a altor megaproiecte, potrivit lui Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova (MEM).

Totodată, cele mai mari provocări cu care se confruntă acum râul Nistru țin de schimbările climatice, afirmă Centrul Naţional de Mediu. Urbanizarea este o cauză majoră a poluării fluviului. Iar agricultura încă mai este principala activitate a omului care-i provoacă daune acestui fluviu.

Ziua Nistrului, marcată anul acesta în duminica de 25 mai, „ar trebui să fie nu doar o zi de sărbătoare, dar în primul rând una în care să conștientizăm care sunt riscurile și problemele cu care se confruntă una din cele mai importante resurse acvatice din Republica Moldova”, punctează Centrul Național de Mediu.

Din cauza contaminării constante, râul are o capacitate tot mai slabă de autocurățare. În timpul perioadelor cu arșiță și puține precipitații, nivelul apei în râu scade până la niveluri critice – suferă biodiversitatea, scad condițiile prielnice pentru dezvoltarea viețuitoarelor, capacitatea fluviului de a se autocurăța. 

Printre pericolele la adresa fluviului, Ilia Trombițki, directorul Asociației Internaționale a Păstrătorilor Râului „Eco-TIRAS”, menționează „hidroenergetica și segmentarea râului cauzată de aceasta, întreruperea debitului solid și migrării locuitorilor fluviului, poluarea secundară a râului și epuizarea biodiversității”. De asemenea, potrivit lui, „factorii de impact uman includ și poluarea organică și chimică a râului, perturbarea regimului hidrologic al bazinului hidrografic ca urmare a schimbărilor climatice și utilizării ineficiente a teritoriului bazinului”.

„Acești factori afectează atât cantitatea de apă, cât și capacitatea acesteia de a se autopurifica. Dacă situația nu va fi ameliorată, se va ajunge la o pierdere rapidă a serviciilor ecosistemice oferite tuturor de către râu”, constată Ilia Trombițki.

Iată ce măsuri de reținere naturală a apei sunt incluse în Planul Gestionării Districtului Bazinului Hidrografic Nistru (ciclu II): 

• refacerea zonelor inundabile și a zonelor umede;
• împădurirea;
• promovarea măsurilor privind managementul cererii de apă prin reactivarea utilizării instrumentelor relevante (recoltarea apei pluviale, bazinele de acumulare a scurgerilor etc.);
• promovarea agriculturii conservative (creșterea capacității de reținere a apei în terenurile agricole).

Nistrul acoperă necesitățile de apă potabilă ale 8 milioane de oameni din Republica Moldova (2 milioane) și Ucraina (6 milioane) și asigură echilibrul ecologic pe un teritoriu de peste 72 de mii de kiliometri pătrați. 

„Acest fluviu este, metaforic vorbind, o fântână orizontală de 1.362 de km, care își poartă apele din munții Carpați până la Marea Neagră”, spune Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova (MEM). El subliniază că starea actuală a Nistrului e „una foarte apropiată de o catastrofă ecologică” și „salvarea acestui râu este o problemă de securitate națională și regională”.