fbpx

Capacitatea de autocurățare a Nistrului scade: viețuitoarele din râu pier, iar oamenii pot rămâne fără apă de băut

 Capacitatea de autocurățare a Nistrului scade: viețuitoarele din râu pier, iar oamenii pot rămâne fără apă de băut

Nistrul la Unguri-Holoșnița, zonă protejată de Convenția Ramsat. Foto: Alecu Reniță

Susține Ecopresa, distribuie!

Aproximativ 2 milioane de oameni din Republica Moldova și 6 milioane de oameni din Ucraina consumă apă potabilă din Nistru. Dar acest râu de importanță vitală este poluat zi de zi și pierde din debit de pe urma activității umane. Pe timpuri, Nistrul aducea anual pe teritoriul Republicii Moldova 10-11 km cubi de apă, iar în prezent, cu mare greu se adună 5-6 km cubi. Nistrul a suportat aceste pierderi uriașe mai ales din cauza construcției, în anii ‘80 ai secolului trecut, a barajului de la Novodnestrovsk și a altor megaproiecte, potrivit lui Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova (MEM). În cei aproape 40 de ani care au trecut, în aval de Naslavcea, pe o distanță de aproape 700 de km, debitul fluviului s-a înjumătățit. Din cauza contaminării constante, râul are o capacitate tot mai slabă de autocurățare. Viețuitoarele sale suferă, pier, dar și oamenii riscă să se confrunte cu lipsuri de apă, avertizează ecologistul Ilia Trombițki. 

Nistrul seacă? Imagini video cu o porțiune de albie uscată a fluviului, postate pe Facebook, au alarmat opinia publică zilele acestea. Filmarea a fost făcută în zona satului Braga, de lângă orașul Hotin din Ucraina (mai sus de orașul Soroca din RM).

Captură/video/Facebook

Autoritățile moldovenești de mediu au clarificat că situația s-a creat din cauza deversărilor din lacul de acumulare Dnestrovsk și a debitelor mici de apă, cauzate de lipsa precipitațiilor în munții Carpați. Pe respectiva porțiune de albie, acum uscată, râul Nistru a revenit în albia sa naturală, potrivit lor.

Acest caz anume nu este o amenințare pentru Republica Moldova, declară Ministerul Mediului și Agenția „Apele Moldovei”. „Republica Moldova nu este și nu va fi afectată de aceste fenomene hidrologice, deoarece scurgerea pe teritoriul țării este compensată din lacul de acumulare Nistrean ce asigură un volum suficient pentru acoperirea necesității atât pentru alimentarea cu apă a populației, cât și menținerea condițiilor de viață din ecosistemele acvatice”, asigură instituțiile.

Ecologistul Ilia Trombițki avertiza anterior că pe Nistru se întâmplă „lucruri ciudate”, că din lacul de acumulare de la Dnestrovsk se deversează o prea mare cantitate de apă, deși nivelul apei în râu a ajuns la un nivel foarte scăzut – de 115 metri, față de nivelul 118-119 metri firesc pentru această perioadă. Potrivit lui, motivul ar fi suprautilizarea apei pentru generarea energiei electrice de către autoritățile din Ucraina.

Ecopresa l-a solicitat pe Ilia Trombițki să descrie situația actuală a râului Nistru, să ne spună ce pericole amenință fluviul și cum poate fi îmbunătățită situația, inclusiv prin cooperarea cu Ucraina.

Nistrul la Lencăuţi. Foto: Alecu Reniţă

„Nistrul se confruntă în prezent cu multe impacturi negative, în principal de natură antropică” (ca urmare a influenței directe a activității omului asupra mediului înconjurător), spune Ilia Trombițki, directorul Asociației Internaționale a Păstrătorilor Râului „Eco-TIRAS”.

Printre pericolele la adresa fluviului, specialistul menționează „hidroenergetica și segmentarea râului cauzată de aceasta, întreruperea debitului solid și migrării locuitorilor fluviului, poluarea secundară a râului și epuizarea biodiversității”.

De asemenea, potrivit lui, „factorii de impact uman includ și poluarea organică și chimică a râului, perturbarea regimului hidrologic al bazinului hidrografic ca urmare a schimbărilor climatice și utilizării ineficiente a teritoriului bazinului”.

„Acești factori afectează atât cantitatea de apă, cât și capacitatea acesteia de a se autopurifica. Dacă situația nu va fi ameliorată, se va ajunge la o pierdere rapidă a serviciilor ecosistemice oferite tuturor de către râu”, constată Ilia Trombițki.

Nistrul în aval de Novodnestrovsk, cu albastru – barajul. Foto: Lilia Curchi

Cum a fost afectat Nistrul de războiul din Ucraina?

Ce schimbări s-au produs pentru râul Nistru după declanșarea războiului din Ucraina?

„Întrucât operațiunile militare se desfășoară încă departe de Nistru, acestea nu au deocamdată un impact direct asupra fluviului. Cu toate acestea, din moment ce războiul a distrus jumătate din capacitatea energetică a Ucrainei, țara se confruntă cu lipsuri severe de energie și încearcă să folosească hidroenergie în situații critice. Acest lucru se reflectă în deversări frecvente de urgență de apă din rezervorul principal al Nistrului și, în consecință, au loc fluctuații bruște ale nivelului apei din râu. Acest lucru afectează negativ starea ecosistemului și condițiile de viață ale locuitorilor râului și condițiile de reproducere a peștilor. În plus, degajările haotice de apă pe care le vedem amenință cu posibile lipsuri acute de apă în timpul sezonului uscat. Deficitul de apă ar putea perturba alimentarea cu apă potabilă a orașelor din ambele țări, inclusiv a Chișinăului și Odesei”, constată ecologistul.

 

Acțiunilor practice pentru îmbunătățirea stării Nistrului li se acordă mai multă atenție în ultimii ani

Ce lucruri bune au reușit autoritățile Republicii Moldova să facă pentru râul Nistru și în care aspecte deocamdată au eșuat?

Ilia Trombițki menționează că autoritățile Republicii Moldova, în special ministerul de resort, precum și Agenția „Apele Moldovei”, au susținut constant, de la sfârșitul anilor 1990, eforturile Asociației Eco-TIRAS de a elabora și promova semnarea unui acord interguvernamental de bazin pe Nistru, iar după acesta – crearea Comisiei Nistru și activitățile acesteia.

„În ultimii ani, au fost făcuți mulți pași pentru introducerea managementului integrat al bazinului Nistrului, inclusiv dezvoltarea și aprobarea planului de acțiuni coordonate cu Ucraina în bazinul hidrografic până în 2035. Aceste acțiuni sunt acum în proces de implementate. Se acordă mai multă atenție acțiunilor practice pentru crearea unei rețele ecologice naționale și creșterea suprafeței pădurilor, care joacă un rol cheie în îmbunătățirea regimului hidrologic”, apreciază ecologistul.

Trebuie îmbunătățit schimbul de date dintre RM și Ucraina și redusă poluarea

Ce trebuie făcut pentru fluviul Nistru acum și în anii următori?

„Acum este necesar să se stabilească o cooperare eficientă pentru coordonarea acțiunilor legate de funcționarea hidrocentralelor, pentru a asigura un regim de apă acceptabil al Nistrului”, constată Ilia Trombițki.

„În viitorul apropiat, este necesară aprobarea planurilor naționale de management pentru districtele bazinului Nistrului în ambele țări riverane. Școala de vară nistreană pentru tineret se va desfășura în vară. În această toamnă, în Republica Moldova va avea loc cea de-a 5-a ședință a Comisiei Nistrului, la care se vor discuta multe probleme ale managementului bazinelor hidrografice. Și trebuie să folosim această ocazie pentru a conveni cu Ucraina asupra unora dintre ele, de exemplu, pentru a elimina neajunsurile din Regulamentul de funcționare a lacurilor de acumulare Nistru (2022), la care partea moldovenească are o serie de pretenții”, subliniază specialistul.

„Pe termen mai lung, trebuie să îmbunătățim regimul de desfășurare a viiturilor ecologice de primăvară, să îmbunătățim schimbul de date privind starea mediului, să implementăm măsuri de reducere a poluării Nistrului și să implementăm numeroase documente europene legate de apă”, punctează Ilia Trombițki.

Ecologistul constată că succesul acestor măsuri depinde de voința politică, de cooperarea dintre Republica Moldova și Ucraina și de investițiile guvernului și partenerilor internaționali de dezvoltare.

Digiqole ad
Susține Ecopresa, distribuie!

Eleonora Lisnic