Vom avea mai puțin pește – viitura de primăvară pe Nistru nu a fost organizată în acest an

În acest an n-a fost efectuată viitura ecologică de primăvară pe Nistru. S-a trecut peste ea la solicitarea Ucrainei, care a motivat că are nevoie de apa fluviului pentru a produce electricitate. Este o concesie justificabilă, în situația în care țara vecină suportă un război, dar semnalăm posibile urmări negative pentru Republica Moldova – în primul rând, vom avea mai puțin pește peste 3-5 ani, potrivit ecologistului Ilia Trombițki. Va fi însă afectată și regiunea ucraineană Odesa. În 2023, viitura de primăvară pe Nistru, procedeu prin care este imitată revărsarea naturală a fluviului, a fost efectuată în aprilie-mai.

„Viitura ecologică de primăvară n-a fost organizată în 2024 la rugămintea Ucrainei, dictată de necesitățile energetice”, a declarat pentru Ecopresa Ilia Trombițki, directorul Asociației Internaționale a Păstrătorilor Râului „Eco-TIRAS”.

„Ca urmare, am intrat în situație de potențială criză. Evident că n-au fost condiții favorabile pentru reproducerea peștilor, în special a peștilor care își depun icrele pe plante. Înseamnă că vom avea resurse mai mici de pește peste 3, 4, 5 ani”, a spus ecologistul.

Încă în luna martie Ilia Trombițki a prevăzut că Ucraina va cere să nu fie organizată viitura, sub pretextul că în bazinul de acumulare este puțină apă. El scria într-o postare pe Facebook că „o asemenea decizie nu va fi bună pentru nimeni și, în primul rând, pentru regiunea Odesa”, deoarece „calitatea viiturii ecologice determină succesul depunerii icrelor de către pești pe Nistrul de Jos și cantitatea acestora peste 3-4 ani”.

Partea de jos a Nistrului, din Republica Moldova și regiunea Odesa, este cea mai productivă şi are cea mai bogată biodiversitate, potrivit ecologistului. Tot primăvara, în zonele umede ale Nistrului de Jos se reproduc şi păsările de baltă, nu doar peștii.

CITEȘTE ȘI: Capacitatea de autocurățare a Nistrului scade: viețuitoarele din râu pier, iar oamenii pot rămâne fără apă de băut

 Ce înseamnă „viitură ecologică” și de ce se recurge la ea?

În mod natural, râurile se revarsă primăvara, ies din albie de pline ce sunt, inundând luncile din vecinătate. Fluviile se reîmprospătează astfel, își îmbogățesc ecosistemele, le mențin echilibrul și sănătatea. Peștii profită de zonele inundate pentru a-și depune icrele și a se înmulți.

Din motivul că pe Nistru au fost construite baraje pentru hidrocentrale, iar debitul de apă este controlat acum de om, a devenit necesară imitarea fenomenului de revărsare, adică viitura ecologică. Albia Nistrului de Jos este asigurată mai întâi cu volume de apă suficiente pentru umplere, după care debitul se reduce treptat, conform unui grafic convenit între Republica Moldova și Ucraina.

Anul trecut, viitura a fost efectuată timp de 26 de zile, deversările din lacul de acumulare Dnestrovsk (Nistrean) începând pe 17 aprilie (cu volume maxime de 700-800 m3/s).

 CITEȘTE ȘI: Avertizare hidrologică: Nistrul, Prutul și alte râuri au „ape mici” în această perioadă. Suntem rugați să economisim apa – recomandări