Pescuitul ilegal amenință ecosistemele acvatice din Republica Moldova

Pescuitul ilegal și braconajul continuă să exercite presiune asupra ecosistemelor acvatice, afectând regenerarea naturală a populațiilor de pești și echilibrul resurselor piscicole. Fenomenul rămâne o provocare atât la nivel global, cât și în Republica Moldova, mai ales în contextul Zilei Mondiale pentru Combaterea Pescuitului Ilegal, marcată anual pe 5 iunie, care atrage atenția asupra necesității unor măsuri coordonate pentru protejarea biodiversității acvatice.

Contactat de Ecopresa, Ion Botnariuc, Șeful adjunct al Direcției control resurse cinegetice și piscicole din cadrul Inspectoratului pentru Protecția Mediului afirmă că fenomenul este în continuare monitorizat, chiar dacă amploarea sa nu mai este la nivelul anilor precedenți.

„Ca orice activitate ilegală, este o problemă. Nu putem spune că avem un număr foarte mare de cazuri, însă fenomenul există și continuă să fie monitorizat de inspectorii de mediu.”

Încălcări în perioada de prohibiție

Cele mai multe încălcări sunt înregistrate în perioada de prohibiție, stabilită în acest an între 1 aprilie și 15 iunie pentru obiectivele acvatice piscicole naturale.

„În această perioadă se constată cele mai multe încălcări ale regulilor de pescuit. Avem atât cazuri de nerespectare a regulilor, cât și situații de braconaj”, adaugă Botnariuc.

Impactul asupra ecosistemelor este semnificativ. În perioada de reproducere, peștii depun icre în zonele cu vegetație de lângă maluri, etapă esențială pentru refacerea populațiilor naturale.

„Efectele sunt destul de grave. În această perioadă peștii au nevoie de condiții favorabile pentru reproducere. Capturarea lor afectează procesul natural de înmulțire și poate provoca dezechilibre în ecosistemele acvatice”, explică reprezentantul Inspectoratului pentru Protecția Mediului. 

Pentru prevenirea și combaterea fenomenului, inspectorii de mediu desfășoară controale regulate pe teren, atât la nivel central, cât și prin subdiviziunile teritoriale.

Sancțiunile aplicate diferă în funcție de gravitatea încălcării și de prejudiciul adus resurselor piscicole, iar în anumite cazuri despăgubirile pot ajunge la sume semnificative, calculate în funcție de specie și cantitate.

Zonele cele mai vulnerabile rămân lacurile de acumulare, precum și sectoare ale râurilor Prut și Nistru, unde sunt semnalate periodic cazuri de braconaj.

Cetățenii sunt îndemnați să semnaleze cazurile de pescuit ilegal 

Sesizările pot fi transmise prin linia verde a Inspectoratului pentru Protecția Mediului, iar în situații de intervenție în desfășurare se recomandă apelarea serviciului de urgență 112.

„Îndemnăm pescarii să respecte legislația și să utilizeze resursele piscicole în mod responsabil. Resursele naturale trebuie folosite rațional, astfel încât să fie păstrate și pentru generațiile viitoare”, subliniază Ion Botnariuc.

La nivel internațional, combaterea pescuitului ilegal rămâne o prioritate, iar mecanismele promovate sub egida Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) vizează consolidarea controlului și trasabilității produselor pescărești, pentru reducerea comerțului cu produse provenite din activități ilegale.

Prejudicii de sute de mii de lei în cazuri recente de braconaj 

Unul dintre cele mai grave cazuri documentate în ultima perioadă vizează doi bărbați de 25 și 35 de ani, condamnați pentru pescuit ilegal în zona lacului de acumulare Costești–Stânca. Aceștia au utilizat nouă plase monofilament cu o lungime totală de aproximativ 600 de metri, capturând sute de exemplare de pește din diferite specii. Potrivit Procuraturii Generale, prejudiciul cauzat resurselor biologice acvatice a fost estimat la 784.000 de lei. Instanța a dispus recuperarea integrală a prejudiciului și confiscarea bunurilor utilizate la comiterea infracțiunii.

De asemenea, în urma unor razii desfășurate pentru combaterea braconajului piscicol și a comerțului ilegal cu pește în perioada de prohibiție, inspectorii au depistat prejudicii de peste 410.000 de lei. Cel mai grav caz a fost documentat pe lacul de acumulare Dubăsari, unde un tânăr de 23 de ani a fost surprins practicând pescuitul ilegal cu unelte interzise, prejudiciul estimat depășind 372.000 de lei. În cadrul acelorași controale au fost constatate cazuri de comercializare a peștelui fără acte de proveniență, de vânzare a plaselor interzise din monofilament și au fost ridicate zeci de plase instalate ilegal în apele lacului de acumulare Dubăsari. 

Reamintim că ecopresa a documentat câteva cazuri de comercializare ilegală a speciilor de pești protejate de stat, mai multe detalii citește în materialul: Prohibiția la pescuit: ce amenință reproducerea peștilor în Republica Moldova – Ecopresa 

La începutul anului 2026 Parlamentul Republicii Moldova a ratificat Acordul privind măsurile de competența statului portului pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal. Documentul a fost aprobat de Parlament pe 5 martie și reprezintă principalul instrument internațional destinat combaterii pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat.

Material realizat de Beatrice Gorbatiuc, stagiară Ecopresa