Moldova se alătură eforturilor globale pentru reducerea superpoluanților atmosferici

În Republica Moldova se desfășoară un proiect nou, dedicat reducerii unora dintre cei mai periculoși poluanți atmosferici – așa-numiții „superpoluanți” cu durată scurtă de viață, precum metanul, carbonul negru gazele fluorurate și ozonul troposferic. 

Intervențiile vizează elaborarea unei foi de parcurs pentru reducerea emisiilor de metan, prin aplicarea de soluții în sectoare-cheie precum energie, agricultură, gestionarea deșeurilor, contribuitori importanți la emisiile acestui gaz cu efect de seră. Acțiunile de atenuare sunt esențiale, având un impact direct și indirect asupra sănătății populației, calității aerului, protecție mediului, climei și dezvoltării economice.

Inițiativa se desfășoară în cadrul unui efort internațional coordonat de Coaliția pentru climă și aer curat (CCAC) – o platformă găzduită de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), care reunește guverne, organizații interguvernamentale și ONG-uri. Scopul: reducerea rapidă a poluanților climatici cu durată scurtă de viață (SLCP) – substanțe care, deși rămân în atmosferă pentru o perioadă relativ scurtă de timp (de la câteva zile până la aproximativ 15 ani), au un impact semnificativ asupra schimbării climei și sănătății umane în timpul duratei lor de viață. Reducerea emisiilor lor poate aduce beneficii climatice și de sănătate, ceea ce îi face o țintă prioritară în politicile climatice.

De ce sunt periculoși poluanții cu durată scurtă de viață?

Metanul: gaz invizibil, dar cu impact major
Metanul (CH4) este un gaz cu efect de seră foarte puternic, fiind al doilea cel mai mare contribuitor la încălzirea globală după dioxidul de carbon (CO2). O moleculă de metan captează mai multă căldură decât o moleculă de CO2. Metanul are o durată de viață relativ scurtă în atmosferă – de 7-12 ani, în timp ce CO2 poate persista sute de ani sau mai mult. Metanul provine atât din surse naturale, cât și din surse umane.

Se estimează că 60% din emisiile actuale de metan sunt rezultatul activităților antropogene. Cele mai mari surse de metan sunt arderea combustibililor fosili, activitățile agricole și descompunerea deșeurilor în gropi de gunoi. Procesele naturale contribuie cu doar 40% la emisiile globale de metan, iar zonele umede reprezintă cea mai importantă sursă naturală.

În Republica Moldova, distribuția emisiilor brute de metan (CH4) pe sectoare (1990/2022) arată o schimbare semnificativă:
– Energie – ușoară scădere: de la 25,5% la 24,4%;
– Agricultură – scădere semnificativă: de la 55,1% la 25,4%;
– Deșeuri – creștere importantă: de la 19,4% la 50,1%.

Carbonul negru: încălzire și boli respiratorii
Carbonul negru (BC), rezultat din arderea incompletă a combustibililor fosili, biocombustibililor sau biomasei. Particulele de carbon negru absorb intens lumina solară. Sursele principale includ emisiile provenite de la motoarele diesel, sobe ineficiente, arderea lemnului și incendiile forestiere. Reducerea expunerii la carbonul negru aduce beneficii semnificative pentru sănătatea publică, mai ales în țările în curs de dezvoltare. Sunt deja disponibile tehnologii eficiente pentru reducerea emisiilor de BC.

Datele din Moldova arată o modificare a ponderii emisiilor brute de carbon negru (1990/2022):
– Energie – creștere: de la 89,3% la 92,8%;
– Industrie – scădere: de la 1,6% la 0,9%;
– Agricultură – scădere: de la 0,9% la 0,1%;
– Deșeuri – scădere: de la 8,1% la 6,1%.

Gazele fluorurate: invizibile, dar omniprezente
Deși inițial au fost introduse pentru a înlocui substanțele care distrugeau stratul de ozon, cercetările au arătat că gazelor fluorurate rețin căldura și contribuie substanțial la încălzirea globală.

Gazele F sunt produse de om. Acestea includ hidrofluorocarburile, perfluorocarburile, hexafluorura de sulf și alți compuși fluorurați.
Hidrofluorocarburile (HFC) reprezintă aproximativ 90% din toate gazele fluorurate și sunt utilizate în echipamentele de refrigerare și climatizare.

În Moldova, cantitatea de HFC utilizată în sectorul RAC (refrigerare și aer condiționat) a crescut de la 99,9 tone în 2016 la 216,9 tone în 2022, potrivit Inventarului Național al Emisiilor (NIR 1990–2022).

Per ansamblu, putem constata că s-au făcut progrese semnificative în reducerea emisiilor de poluanți climatici cu durată scurtă de viață. Cu toate acestea, eforturile de atenuare trebuie continuate în mod consecvent. Acest proces începe cu contribuția fiecărui cetățean, a comunităților locale și se extinde până la deciziile luate de factorii de decizie politică și de autoritățile legislative.

În acest context, monitorizarea superpoluanților atmosferici este de o importanță crucială. Este esențială atât conștientizarea surselor acestor emisii, cât și adoptarea de măsuri concrete de reducere, orientate direct către sursele de poluare. Doar astfel pot fi diminuate efectele nocive asupra sănătății, mediului și climei.

Context
Coaliția pentru climă și aer curat (CCAC), reunită în cadrul UNEP, reprezintă un parteneriat voluntar format din guverne, organizații interguvernamentale și organizații neguvernamental și este axată pe sprijinirea eforturilor de îmbunătățire a calității aerului și a efectelor de combatere a climei. CCAC se focusează pe reducerea poluanților climatici puternici, dar cu durată scurtă de viață (SLCP) – metan, carbon negru, hidrofluorocarburi (HFC) și ozon troposferic -, care determină atât schimbările climatice, cât și poluarea aerului.

CCAC finanțează proiecte care pun în aplicare politici privind reducerea poluanților și măsuri de atenuare în întreaga lume. Și în Republica Moldova, CCAC susține inițiative care contribuie la atingerea obiectivelor climatice asumate de țară și la îmbunătățirea calității aerului, în linie cu angajamentele internaționale privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Proiectul este implementat de ONG-ul ProRuralInvest, în parteneriat cu AO EcoContact, cu sprijinul financiar al Coaliției pentru Climă și Aer Curat (CCAC), și are ca beneficiar Ministerul Mediului.