Fast fashion: moda cu impact asupra mediului (I)

92 de milioane de tone de articole textile sunt aruncate în fiecare an la groapa de gunoi. Natura este nevoită să lupte cu urmările provocate de dorința noastră de a avea cele mai noi haine. Producerea în masă a articolelor vestimentare duce la poluarea mediului, la care participăm, voluntar sau involuntar.

Ce este fast fashion?

Fast fashion reprezintă îmbrăcămintea produsă rapid de fabrici, ca răspuns la ultimele tendințe de pe piață și vândute cât mai ieftin. Realizate din materiale sintetice, hainele sunt mai ieftine, dar cu un impact negativ asupra mediului. 

Printre principalii jucători de pe piața fast fashion se numără: Shein, LC Waikiki, DeFacto, Zara, Nike, H&M, UNIQLO, GAP, Forever 21, Topshop, Esprit, Primark, Fashion Nova, Bershka, New Look. 

De ce ajung hainele la gunoi?

Confecționate rapid, din fibre sintetice, aceste produse nu sunt destul de rezistente și, la scurt timp, devin deșeuri. Unele sunt aruncate după doar 7-8 utilizări, ajungând la gropile de gunoi, în incineratoare sau sunt aruncate direct în natură.

Conform cercetărilor realizate de fundația The Plastic Soup, o mare parte din deșeurile textile sunt exportate în țări precum Chile, Ghana și Kenya, unde până la 40% sunt aruncate la gropile de gunoi, în canalele de apă sau sunt arse, creând gaze cu efect de seră. Conform unui raport publicat de Comisia parlamentară britanică, industria modei este nesustenabilă, mai puțin de 1% din materialul folosit pentru producerea îmbrăcămintei fiind reciclat în haine noi. Mai mult decât atât, incinerarea hainelor confecționate din fibre sintetice poate elibera microfibre de plastic în atmosferă. 

Cum afectează mediul producerea hainelor?

Conform raportului din 2018, publicat de Grupul pentru Dezvoltare Durabilă a Națiunilor Unite, „industria modei poluează intensiv aerul, având emisii de gaze cu efect de seră estimate între 2% și 8% la nivel global”.

Industria modei depinde de fibrele sintetice ieftine, care sunt produse din combustibili fosili, cum ar fi petrolul. De la începutul anilor 2000, producția de elemente vestimentare s-a dublat – la fel și utilizarea poliesterului. Fibrele sintetice reprezintă în prezent peste două treimi (69%) din textile. Se preconizează că acest procent va crește la 73% până în 2030. 

Poliesterul necesită cantități mari de energie pentru a fi produs. Potrivit specialiștilor, amprenta de carbon a 2 metri pătrați de poliester este echivalentă cu aproximativ 165 metri cubi de CO2, echivalentul a circa 32 km parcurși cu mașina. 

Conform Raportul Quantis International 2018, impactul diferitor produse necesare pentru crearea vestimentației este imens:

• Bumbacul este crescut pe aproximativ 2,5% din terenurile agricole ale lumii;
• Pentru crearea materialelor sintetice, precum poliesterul, este nevoie de aproximativ 342 de milioane de barili de petrol în fiecare an;
• Procesul de vopsire a hainelor necesită 43 de milioane de tone de substanțe chimice pe an;
• Se estimează că prelucrarea unui kilogram de țesuturi necesită între 100 și 150 de litri de apă;
• Aproximativ 35% din toate microplasticele provin din materialele sintetice în timpul spălării hainelor.

Cum contribuim la fenomenul fast fashion?

Pentru a economisi, deseori optăm pentru hainele mai ieftine, care sunt de cele mai multe ori confecționate din materiale sintetice. Pe de altă parte, nu este garantat faptul că hainele la preț mai mare sunt 100% din materiale naturale, care se vor descompune mai repede și pot fi purtate mai des, fără a se deteriora. Elizabeth Cline, autoarea cărții „Overdressed: The Shockingly High Cost of Cheap Fashion”, susține că dulapurile sunt „copleșite de haine”.

Toți cunoaștem magazinele de haine online, unde un articol vestimentar este foarte ieftin și arată perfect. Cu toate acestea, hainele respective sunt de calitate slabă și nu vor fi purtate pentru o vreme îndelungată, sau nu toate arată bine în realitate. Respectiv, o mare parte dintre acestea vor ajunge la gunoi în scurt timp. 

Cum putem minimiza impactul fast fashion asupra mediului? 

• Purtăm ce avem

Analizăm atent ce avem deja în dulap. Uneori nu vom putea combina noul articol cu vestimentația pe care deja o deținem, deci vom avea nevoie iarăși de haine noi. 

• Împrumutăm sau facem schimb cu prietenii/rudele 

Poate cineva dintre cunoscuți au unele articole care nu le plac și nu le mai poartă, deci le putem prelua sau împrumuta. 

• Închiriem hainele

Putem lua în chirie haine pentru ocazii speciale. Nu e nicio problemă dacă vom purta haina care nu este a noastră, astfel nu va ocupa loc în dulap și vom fi mai eco-friendly. 

• Cumpărăm la mâna a doua sau de la un magazin vintage

Acum sunt la modă hainele vintage. Așadar, ne folosim de moment și achiziționăm o haină interesantă, retro și – în plus – ieftină. Astfel, nu vom participa la procesul de consum în masă, care este în detrimentul mediului. 

• Optăm pentru haine produse sustenabil

Sunt magazine și ateliere care confecționează haine sustenabile din materiale naturale ce vor ține mai mult timp. Când cumpărăm articole vestimentare, ar fi de dorit să citim eticheta, să verificăm compoziția fibrelor și procentul de poliester.