fbpx

Ministrul Mediului: Ucraina a cerut reducerea debitului Nistrului de la 100 la 70 m³/s 

 Ministrul Mediului: Ucraina a cerut reducerea debitului Nistrului de la 100 la 70 m³/s 

Râul Nistru, Țîpova. Foto: Ludmila Hițuc

Susține Ecopresa, distribuie!

Ucraina a propus reducerea debitului deversat în Nistru de la 100 la 70 m³/s, din cauza nivelului extrem de scăzut al apei din lacul de acumulare Novodnestrovsk. Republica Moldova nu a acceptat solicitarea și a negociat menținerea debitului actual până la 31 iulie, pentru a oferi timp autorităților locale să pregătească infrastructura de captare a apei, a declarat ministrul Mediului, Gheorghe Hajder. 

„Săptămâna trecută am fost notificat de partea ucraineană că în lacul de acumulare de la Novodnestrovsk se acumulează foarte puțină apă, adică 30 de metri cubi pe secundă, dar pe Nistru se revarsă 100 de metri cubi pe secundă.

Ținând cont că este la un nivel minim, fără precedent, Ucraina a propus ca noi să reducem nivelul pe Nistru de la 100 la 70 de metri cubi pe secundă. Asta înseamnă o diminuare a debitului cu 30%”, a spus ministrul într-un videoclip postat pe Facebook. 

Captură de ecran. Sursa: Gheorghe Hajder/Facebook

Republica Moldova nu a acceptat reducerea imediată a debitului, solicitând menținerea situației actuale până la sfârșitul lunii iulie.

„Sigur că noi nu am acceptat acest lucru, am negociat și am solicitat ca până pe data de 31 iulie să menținem același nivel de 100, astfel încât eu să pot anunța comunitățile, să pot anunța primăriile care se alimentează din Nistru ca ele să fie pregătite să poată pompa apa din punct de vedere tehnic”, a explicat Hajder.

„Apă cu siguranță o să fie, doar că la un nivel mult mai scăzut. Trebuie să fim pregătiți”, a declarat Gheorghe Hajder.

Riscuri pentru Chișinău

În cazul municipiului Chișinău, ministrul spune că principala îngrijorare este legată de stația de captare de la Vadul lui Vodă, unde pompele sunt fixe și ar putea deveni nefuncționale dacă nivelul apei va scădea prea mult.

Stația de pompare a apei din Vadul lui Vodă. Sursa: S.A. “Apă-Canal Chişinău”/Facebook

„Temerea mea a fost sau îngrijorarea este că stația de captare sau pompa este una fixă și, în cazul în care ar scădea nivelul, există riscul să iasă din funcțiune. Trebuie să fim pregătiți pentru orice eventualitate. Totuși vorbim de peste un milion de locuitori care sunt deserviți de Apă-Canal Chișinău și toată această infrastructură municipală”, a declarat ministrul.

Hajder a mai spus că Ministerul Mediului a primit o scrisoare de la S.A. „Apă-Canal Chișinău”, în care operatorul ar fi informat că nu dispune de suficiente surse alternative pentru alimentarea cu apă în cazul unei întreruperi prelungite a captării din Nistru.

„Apă Canal ne spune foarte clar că operatorul nu dispune de capacități alternative redundante și fiabile pentru alimentarea cu apă în cazul unei poluări severe sau al unei întreruperi prelungite din Nistru. Deși are 34 de fântâni arteziene nefuncționale, acestea pot asigura aproximativ doar 1.300 de metri cubi pe zi dintr-o necesitate de 30.000. Asta înseamnă că sursele alternative ar fi doar 4,3% din necesarul critic”, a spus acesta.

Ministrul a precizat că autoritățile discută cu „Apă-Canal Chișinău” soluții tehnice pentru adaptarea infrastructurii.

Nivel record de scăzut la Novodnestrovsk

Ministerul Mediului a menționat că așa nivel jos în rezervorul de la Novodnestrovsk pe timp de vară nu a fost înregistrat. 

De asemenea autoritatea precizează că gestionarea debitului Nistrului se realizează în baza Regulile de exploatare a Complexului Hidroenergetic Nistrean și a Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind protecția și dezvoltarea durabilă a bazinului Nistrului semnat la Roma la 29 noiembrie 2012. În baza acestui acord a fost creată Comisia Nistreană.

Vedere a tamponului hidraulic din apropiere de satul Naslavcea, Ocniţa, R. Moldova Foto: Lilia Curchi

Gheorghe Hajder a mai spus că reducerea disponibilității resurselor de apă este o problemă regională, care necesită adaptarea infrastructurii.

„Vedem tendințele care sunt nu doar în Republica Moldova, dar și la nivel regional. Vedem România, vedem Dunărea, vedem Prutul, vedem Nistrul, pentru că tendința este o diminuare a precipitațiilor și a cantităților de apă”, a spus Hajder.

„De aceea noi trebuie să fim pregătiți pentru viitor și să avem surse alternative și infrastructură bine pregătită și ajustată la noile realități”, a conchis ministrul Mediului.

Râul Nistru, Vadul lui Vodă. Foto: Ludmila Hițuc

Ce urmează după 31 iulie

Contactat de Ecopresa, Ilia Trombițchi, expert în managementul apelor, director executiv al organizației Eco-TIRAS și membru al Comisiei moldo-ucrainene, a explicat ce ar putea urma după 31 iulie. 

„După 31 iulie, eu cred că ucrainenii vor solicita din nou ca noi să scădem debitul Nistrului, dar, în realitate, eu văd posibilă o reducere până la 90 m³/s. Mai jos de acest nivel nu este posibil din punct de vedere al aprovizionării cu apă a Chișinăului”, a declarat Ilia Trombițchi. 

Citește și: Chișinăul ar putea rămâne fără apă? Explicațiile expertului de mediu Ilia Trombițchi

Digiqole ad
Susține Ecopresa, distribuie!

Ludmila Hițuc

Leave a Reply