Compensația „Ajutor la contor” va fi acordată pe card, nu în factură. Argumente „pro” și „contra”
Incendiul de la depozitul de plastic ar fi fost provocat intenționat, spune o reprezentantă „ABS Recycling”
Incendiul de la depozitul în care erau stocate deșeuri din plastic, care se află pe strada Uzinelor, 209 din Chișinău (sectorul Ciocana al capitalei), ar fi fost provocat intenționat. O spune Irina Balica, reprezentantă a companiei „ABS Recycling”, unde a avut loc nenorocirea.
„Este deschisă o anchetă pe acest caz, așteptăm rezultatele anchetei, raportul pompierilor, însă este un lucru destul de vizibil că depozitul a fost incendiat intenționat. Pentru că la 9 octombrie, ora 4.00 dimineața, când a izbucnit incendiul, temperatura aerului era de vreo 6 grade, umiditatea era înaltă și riscul de a se aprinde de la sine nu exista, pur și simplu”, a menționat Irina Balica.
Reprezentanta companiei „ABS Recycling” a precizat că incendiul a durat 24 de ore, a început duminică, 9 octombrie, în jurul orei 4.30, și a fost stins luni, 10 octombrie, la aceeași oră, iar flăcările au cuprins o suprafață de 3 mii de metri pătrați. Irina Balica însă nu a putut spune ce cantitate de plastic se afla la depozit în momentul în care depozitul a început să ardă.
„Laboratorul Agenției de Mediu nu dispune de echipament care să detecteze toate substanțele toxice din aerul atmosferic”
Pe de altă parte, Agenția de Mediu a făcut publice astăzi, 10 octombrie, rezultatele investigațiilor efectuate de Laboratorul de Referință de Mediu din cadrul instituției. Potrivit acestor date, calitatea aerului atmosferic în municipiul Chișinău nu a fost afectată semnificativ de emisiile rezultate în urma incendiului.
„Ca urmare a analizelor de laborator efectuate în baza probelor prelevate la fața locului, au fost înregistrate următoarele concentrații:
• pentru monoxid de carbon (CO) până la 1 mg /m3 (CMA -5 mg/m3 ) (CMA – concentrația maximă admisibilă – n.red);
• pentru pulberile totale până la 0,2 mg/m3 (CMA-0,5 mg/m3 );
• pentru fenol până la 0,006 mg/m3 (CMA-0,01mg/m3 );
• pentru aldehida formică până la 0,008 mg/m3 (CMA-0,035 mg/m3);
• pentru dioxid de azot până la 0,08 mg/m3 (CMA-0,085mg/m3 );
• pentru dioxidul de sulf – concentrațiile înregistrate sunt sub limita de detecție (LD) (LD-0,003 mg/m3)”, precizează Agenția de Mediu.
Contactată de Ecopresa.md, Marina Lungu, șefă de direcție Laborator de Referință de Mediu la Agenția de Mediu, a specificat că probele au fost prelevate duminică, 9 octombrie, timp de 3 ore, între orele 10.00 și 13.00. „Probele au fost prelevate în nemijlocita apropiere unde a avut loc incendiul, la vreo 500 de metri, în partea de la deal, apoi au fost prelevate la intrare în localitatea Bubuieci, dar și de pe strada Uzinelor, 171. Valorile prezentate sunt media probelor prelevate în diferite locații. Noi am identificat locația vizual, acolo unde a ajuns fumul”, a specificat Marina Lungu.
Potrivit responsabilei de la Agenția de Mediu, concentrațiile reduse de poluanți în aerul atmosferic se explică prin influența factorilor meteorologici persistenți la momentul declanșării incendiului, care au contribuit la dispersia poluanților în aer. „Pe parcursul zilei de duminică, 9 octombrie, sufla vântul, plus viteza care a avut-o vântul. Lipsa stratului de reținere (inversiunii termice de la sol), precum și mișcarea aerului în direcția verticală a condus la translocarea fumului dens și transferul poluanților în straturile superioare ale atmosferei. Direcția vântului s-a atestat din nord, ceea ce a favorizat transportarea maselor de aer, inclusiv și a aerului poluat spre localitatea Bubuieci și spre satele învecinate. Practic, orașul (Chișinău – n.red.) nu a fost afectat de fumul ăsta de la incendiu”, a adăugat Marina Lungu.
Ea a mai spus că laboratorul Agenției de Mediu nu dispune de echipament care să detecteze toate substanțele toxice din aerul atmosferic. „Din posibilitățile pe care le are laboratorul, asta și s-a făcut. Adică s-au prelevat probe și s-a făcut analiza la acei poluanți, pentru care sunt implementate metodologii în cadrul laboratorului. În urma efectului de acumulare, nu excludem să avem o ulterioară afectare atât a sănătății populației, cât și a mediului înconjurător. Masele de aer sunt în continuă mișcare, mai mult ca probabil că efectul ăsta de acumulare se va face resimțit peste o perioadă oarecare. În urma interacțiunii precipitațiilor cu oxizii din atmosferă, posibil să avem și ploi acide, iar aceasta afectează inclusiv vegetația, culturile, iar omul evident utilizează acele culturi”, a atenționat Marina Lungu.
„Datele Agenției de Mediu sunt veridice, dar incomplete”
Vlad Garaba, expert de mediu, a declarat pentru Ecopresa.md că nu ar avea motive să nu creadă rezultatelor investigațiilor Agenției de Mediu. Totodată, el a subliniat că unele substanțe foarte toxice care se emană în atmosferă ca urmare a arderii deșeurilor din plastic, cum ar fi furanele și dioxinele, se detectează foarte greu în mediul înconjurător. „Nu știu dacă în Moldova în general există un laborator pentru depistarea și analizarea substanțelor clororganice foarte toxice, cum ar fi furanele și dioxinele. E nevoie de utilaj de laborator foarte sofisticat. Cu câțiva ani în urmă, în Moldova nu era așa utilaj, iar probele erau duse în România”, a atenționat Vlad Garaba.
Persoanele care au incendiat depozitul riscă o amendă de cel puțin 15 mii de lei, pentru poluarea mediului
Inspectoratul pentru Protecția Mediului (IPM) s-a autosesizat pe marginea acestui caz, iar Inspecția pentru Protecția Mediului Chișinău a efectuat controale la locul producerii incendiului duminică, 9 octombrie, dar și astăzi, 10 octombrie, a precizat Ion Bulmaga, șeful IPM, fiind solicitat de Ecopresa.md. „S-a inițiat un control în baza Legii nr.131 privind controlul de stat al activității de întreprinzător, unde a fost sesizat și Laboratorul de Referință al Agenției de Mediu, pentru a preleva probe, în vederea stabilirii cuantumului prejudiciului cauzat atât resurselor de sol, cât și aerului atmosferic. După ce Inspectoratul General pentru Situații de Urgență va stabili cauza producerii incendiului, vom întreprinde toate măsurile legale, împreună cu Inspectoratul General al Poliției, în vederea identificării făptașilor și atragerii acestora la răspundere contravențională pentru poluarea mediului, cât și pentru incendiere, pentru care s-ar putea deschide dosar penal”, a spus Ion Bulmaga. Șeful IPM a precizat că în cazul respectiv pentru poluarea mediului s-ar putea aplica o amendă care variază între 15 și 25 de mii de lei.
Agenția de Mediu menționează că, în urma arderii deșeurilor de plastic, în atmosferă se elimină în mare parte particule fine de compuși organici volatili, precum și hidrocarburi aromatice policiclice, care pot afecta grav sistemul respirator al organismului uman, pot cauza boli de inimă și de plămâni.