VIDEO/ Cărpineni, localitatea în care gospodarii compostează deșeurile organice

De șase ani, în satul Cărpineni din raionul Hâncești, gospodarii nu mai aruncă deșeurile organice, dar le transformă în compost.

„Practic nu avem gunoi prin jurul casei. Toate aceste deșeuri se transformă în îngrășământ organic, pe care mai apoi îl folosim la plantarea legumelor, la sădirea pomilor. Tot ceea ce ar trebui să aruncăm devine un beneficiu pentru familie și nu în ultimul rând pentru mediu”, povestește Vera Călugăreanu, una din locuitoarele din Cărpineni, care a înțeles cât de eficientă poate fi compostarea.

Oamenii știu că în lada pentru compost se pun doar deșeurile organice. Aici nu trebuie să ajungă elemente din plastic, cutii de conserve, baterii, sticlă, precum și alte produse care ar putea contamina îngrășământul final.

Nina Solonaru, o altă locuitoare a satului, spune că aceasta este cea mai veche, mai ușoară și ieftină metodă de a recicla deșeurile. În familia sa, deșeurile sunt practic înjumătățite prin compostare.

Despre cât de simplă este această metodă ne-a vorbit și Ana Brînză: „Compostarea se limitează la o mini-groapă improvizată în care noi aruncăm toate resturile ce țin de legume. După o perioadă, ele într-adevăr se fermentează”, susține femeia.

La Atelierul de discuții despre compost, organizat la Liceul Teoretic „Ștefan Holban” din Cărpineni, localnicii au făcut schimb de practici cu experta de mediu Liliana Botnaru. După o prezentare teoretică, au ieșit cu toții în curtea liceului unde experta a demonstrat cum se face corect compostarea și a răspuns la întrebări.

Niciodată n-a dat foc la frunze – ne mărturisește o altă locuitoare a satului, Fevronia Șalaru, fiind o mare apărătoare a naturii. În gospodăria sa, frunzele sunt lăsate să putrezească și apoi ajung în grădină, fiind convinsă că este cel mai ecologic îngrășământ. Chiar și pe vecini îi îndeamnă să nu dea foc la frunze, ci să-i urmeze exemplul. Iar pentru cei care nu vor să o ia în serios, îi „amenință” cu amenzi foarte mari. În felul acesta, face bine mediului înconjurător, ei însăși, dar și celor din jur.

Deșeurile organice sunt compostate și la Grădinița „Lăpușnița” din comuna Cărpineni. Pe teritoriul instituției este o ladă specială pentru compost, în care ajunge iarba cosită, frunzele, dar și deșeurile organice de la bucătărie, în special cojile de legume. Directoarea grădiniței, Irina Macaru, spune că după cel puțin șase luni compostul este bun: „Îl folosim ca îngrășământ pentru flori, pentru grădină, și chiar le arătăm copiilor cum din niște frunze uscate sau niște plante tăiate apare acest compost organic”.

Managera instituției mai susține că, deși efortul pare a fi mic, rezultatele sunt mari. Pe lângă faptul că teritoriul se păstrează curat, nu mai este nevoie să apeleze atât de des la mașina pentru evacuarea deșeurilor. Deoarece compostul oferă multe beneficii, Irina Macaru, a preluat această practică și în gospodăria de acasă – compostul fiind cea mai simplă și necostisitoare soluție de gestionare a deșeurilor biodegradabile.

Alexandru Arapan, administratorul Asociației Obștești „Lăpușnița Ecoterra”, de câțiva ani nu mai aruncă deșeurile organice, dar le transformă în compost, pe care îl folosește ca îngrășământ ecologic, produs în propria gospodărie absolut gratuit.

„Toamna, înainte de-a prelucra pământul, îl împrăștiem prin grădină. Primăvara nu săpăm, nu arăm, doar îl afânăm, îl aerisim vreo cinci centimetri cu colțul furcii. După ce plantăm plantele, punem un strat de vreo 20 de centimetri de paie. Paiele păstrează umiditatea solului și se formează insectele și râmele care dau oxigen la pământ, ca să ajute planta să se dezvolte mai bine”, povestește Alexandru.

Compostând deșeurile biodegradabile, reducem cantitatea de deșeuri, conservăm apa în sol, prevenim eroziunea, păstrăm aerul curat și economisim bani.

Andrei Bordian