Peleți și brichete din biomasă pentru încălzirea caselor: ce potențial există în Republica Moldova
Apa din râurile Prut și Nistru, din ce în ce mai poluată
Calitatea apei din Moldova este din ce în ce mai rea. Cel puțin asta reiese din reultatele investigațiilor de laborator ale calităţii apei din sursele acvatice de suprafaţă realizate de Agenția Națională pentru Sănătatea Publică.
Agenția a verificat calitatea apei de suprafaţă în 162 puncte fixe, inclusiv în 27 de puncte pe râurile Nistru şi Prut, iar rezultatele arată că a scăzut punctele cu apă de o calitate foarte bună și a crescut numărul celor cu apă poluată și foarte poluată.
Pentru râul Nistru, ponderea probelor la parametrii sanitaro-chimici atribuite la clasa I (foarte bună) de calitate pentru anul 2019 constituie 7% comparativ cu 23% în 2018.
Pentru râul Prut se atestă o scădere a probelor atribuite la clasa I (foarte bună) de la 30% în 2018, la 9% în 2019 și o creștere a probelor atribuite la clasa IV (poluată) de la 9% în 2018, la 39% în 2019.
La parametrii bacteriologici ponderea probelor atribuite la clasa IV (poluată) de calitate pentru r. Nistru a crescut de la 4% – 2018, la 15% – 2019 și pentru clasa V (foarte poluată) de la 16% – 2018, la 32% – 2019.
Pentru râul Prut ponderea probelor atribuite la clasa IV (poluată) de calitate s-a mărit de la 8% – 2018 la 12% – 2019.
Potrivit Agenției, înrăutățirea calității apei din bazinele acvatice la parametrii sanitaro-chimici și preponderent microbiologici pot plasa aceste fluvii în categoria IV- poluată și a V-ea –foarte poluată, iar utilizarea lor pentru alimentarea cu apă, recreere și irigare poate constitui o problemă de sănătate publică.
Cauzele principale de poluare a acestor fluvii sunt: apele reziduale neepurate sau parțial epurate din localitățile rurale și urbane deversate în afluenții râurilor Nistru și Prut, apele meteorice neepurate, salubrizarea necorespunzătoare a teritoriilor localităților, nerespectarea zonelor de protecție sanitară a bazinelor acvatice, amplasarea obiectivelor poluante în zona de protecție sanitară a bazinelor acvatice.
Monitorizarea se efectuează la 36 parametri chimici şi 5 microbiologici, inclusiv la parametrii virusologici şi conţinutul de ouă viabile de helminţi.