Legea vânătorii, modificată. Parlamentul a respins mai multe propuneri ale societății civile

Parlamentul a adoptat pe 8 octombrie modificarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 55/2024, însă majoritatea propunerilor înaintate de societatea civilă nu au fost incluse în forma finală a proiectului. Societatea pentru Protecția Păsărilor și a Naturii (SPPN) a cerut, printre altele, introducerea unui examen național pentru vânători și ajustarea perioadelor de vânătoare, în timp ce AO „Societatea Umană” a solicitat sancțiuni mai dure pentru braconaj și protecție penală mai eficientă pentru speciile din Cartea Roșie. Comisia parlamentară pentru mediu, climă și tranziție verde susține că propunerile au fost analizate, dar că unele nu puteau fi incluse din motive juridice sau tehnice.

Ce a urmărit modificarea legii

Proiectul de lege nr. 176 a fost înregistrat la 28 mai 2026, la inițiativa deputatei Veronica Briceag. Într-un răspuns la solicitarea de informații, Comisia parlamentară pentru mediu, climă și tranziție verde declară pentru Ecopresa că modificările au fost necesare pentru a înlătura problemele apărute în primii doi ani de aplicare a Legii nr. 55/2024. 

Printre modificările propuse se numără:

– ajustarea noțiunii de carnet de vânător, delimitarea riguroasă a fondului cinegetic național și asigurarea integrității structurale a populațiilor de faună pe terenurile fondului forestier și ale fondului apelor;

– modificarea art. 14 permite administratorului fondului cinegetic (în baza avizului autorităților de profil – ANSA, IPM) să aprobe cote suplimentare de recoltare și reglementare numerică în afara perioadelor de vânătoare pentru mistreți, vulpi, șacali și cormorani mari, în vederea prevenirii bolilor și a pagubelor grave asupra resurselor piscicole și agricole;

– introducerea posibilității eliberării carnetului în format fizic și/sau electronic;

– reglementarea taxelor administrative și virarea transparentă a acestora în contul Agenției de Mediu;

– unificarea și înăsprirea cadrului sancționator. 

Proiectul de lege pentru modificarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 55/2024 îl puteți consulta pe site-ul Parlamentului. 

SPPN a cerut un examen național pentru vânători

În cadrul consultărilor privind proiectul de modificare a Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 55/2024, Societatea pentru Protecția Păsărilor și a Naturii (SPPN) a transmis Comisiei mai multe propuneri de amendamente privind protecția faunei sălbatice și regimul cinegetic. Una dintre principalele solicitări a fost introducerea unui examen național pentru vânători. 

Potrivit propunerii SPPN, proba teoretică ar trebui să includă legislația cinegetică și de conservare, securitatea la mânuirea armelor, etica vânătorii, acordarea primului ajutor, recunoașterea speciilor, a perioadelor de vânătoare, a sexului și claselor de vârstă, precum și regulile aplicabile ariilor protejate. Proba practică ar urma să verifice mânuirea sigură a armei și identificarea speciilor în condiții vizuale comparabile celor din teren. SPPN a propus ca identificarea eronată a unei specii strict protejate sau executarea unei manevre nesigure să constituie o greșeală eliminatorie.

Comisia parlamentară nu a acceptat introducerea examenului în textul legii. În răspunsul transmis redacției, comisia a explicat că: „în primul rând, articolul 16 alin. (4) din Legea nr. 55/2024 stabilește deja condițiile riguroase de dobândire a carnetului, precum vârsta minimă de 21 ani, stagiul practic de cel puțin 1 an sub îndrumare, instruirile practice în poligonul de tir, precum și avizul medical narcologic și psihiatric; în al doilea rând, crearea unui sistem complet de examinare națională implică un mecanism administrativ nou (infrastructură, comisii speciale, taxe, proceduri de contestare), care trebuie stabilit prin regulament aprobat de Guvern sau de Agenția de Mediu, această competență fiind deja prevăzută a fi detaliată prin acte subsecvente de punere în aplicare.”

Silvia Ursul, vicepreședinta SPPN, contestă aceste argumente și consideră că actualul sistem de obținere a carnetului de vânător este insuficient.

„Nu suntem de acord cu aceste considerații, și din contra, considerăm sistemul actual de obținere a carnetului de vânător drept rudimentar. Din perspectiva noastră, ne-acceptarea acestei prevederi importante (pe care alte țări, inclusiv România, au legiferat-o demult), denotă că nu se dorește îmbunătățirea modalității prin care statul se asigură că vânătorii sunt într-adevăr pregătiți.”

O altă solicitare a SPPN a vizat ajustarea perioadelor de vânătoare pentru a proteja speciile în timpul reproducerii și migrației. Organizația a propus completarea articolului 18 din lege cu o prevedere potrivit căreia vânătoarea păsărilor acvatice și limicole migratoare să nu înceapă înainte de 1 octombrie.

Propunerea prevedea următoarele:

„Perioadele se stabilesc astfel încât să excludă reproducerea, creșterea puilor dependenți și pregătirea pentru migrație și pot fi reduse ori suspendate în baza datelor de monitorizare privind starea de conservare, fenologia migrației sau condițiile climatice.”

Această propunere a fost acceptată parțial, potrivit Comisiei parlamentare. Modificarea a fost inclusă printr-un amendament al deputatei Veronica Briceag.

„Prin amendament s-a acceptat scurtarea și ajustarea perioadelor de vânătoare pentru mai multe specii în vederea protejării acestora în faza de reproducere și migrație. De asemenea, perioadele au fost armonizate cu cele din România, fiind excluse integral din Anexa nr. 1 speciile precum Cerbul-lopătar, Sturzul-de-vâsc, Corbul și Fluierarul-cu-picioare-verzi.”

Amendamentul poate fi consultat pe site-ul Parlamentului.

SPPN a propus, de asemenea, stabilirea unor cote maxime de recoltare la nivel național, cu oprirea automată a vânătorii în momentul atingerii acestora. Comisia nu a acceptat propunerea.

„Măsura a fost considerată inoperabilă din punct de vedere tehnic (lipsa unui sistem de raportare digitală instantanee) și biologic incorectă, deoarece efectivele de animale sunt distribuite neuniform, iar managementul cinegetic trebuie realizat pe fiecare fond cinegetic în parte, nu prin sistări globale.”

Societatea Umană a cerut sancțiuni mai dure pentru braconaj 

Organizația „Societatea Umană” a adresat, la rândul ei, Comisiei parlamentare pentru mediu, climă și tranziție verde un apel prin care a cerut suspendarea înaintării proiectului de lege spre votare în plenul Parlamentului. Demersul a fost formulat în contextul cazului privind uciderea unei berze negre și a altor patru specii de păsări incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova.

Citește și: Cinci păsări protejate, găsite moarte la un iaz din Rîșcani. Un cocostârc urmărit prin satelit a dus la descoperirea cazului

În lista sa de amendamente, AO „Societatea Umană” a propus, ca principal amendament, introducerea unui examen național pentru vânători.

Karl Luganov, reprezentantul AO „Societatea Umană”, explică de ce organizația consideră necesară această măsură:

„După cazul cu barza neagră împușcată, am înțeles că aceste incidente se repetă: periodic sunt ucise păsări sălbatice rare. Iar unul dintre motivele invocate de cei care le împușcă (motivul oficial, pentru că altul nu cunoaștem, putem doar bănui) este că ar fi confundat păsările.

Se ridică întrebarea: cum pot ei să confunde păsările și cine sunt, de fapt, vânătorii? La noi nu există un examen prin care să se verifice cunoștințele vânătorilor: cunoașterea speciilor de păsări, a faunei și, în general, a legislației Republicii Moldova în acest domeniu. Noi considerăm că aceasta este o normă firească, deoarece nu poți permite oricui, pur și simplu, accesul la vânătoare și eliberarea unei arme”, explică Karl Luganov.

Organizația a cerut și o analiză mai amplă a legislației privind vânătoarea și a cadrului penal conex, pentru identificarea lacunelor și stabilirea unor sancțiuni care să descurajeze braconajul. Una dintre problemele semnalate de Luganov ține de pragul prejudiciului de la care fapta atrage răspunderea penală.

„În primul rând, pedeapsa prevăzută acolo este de maximum până la 5 ani, și asta doar dacă este comisă o infracțiune de o gravitate deosebită. Însă o pedeapsă de până la 5 ani este considerată în legislația noastră drept o infracțiune mai puțin gravă. Pentru ca poliția să trateze aceste cazuri cu mai multă seriozitate sau pentru a se aplica pedepse reale cu închisoarea, este necesar să se mărească pedeapsa până la 7 ani — atunci fapta va trece într-o altă categorie de gravitate”, adaugă Karl Luganov.

În apelul transmis Comisiei, Societatea Umană a criticat și modul de desfășurare a consultărilor publice. Organizația a susținut că termenul acordat pentru transmiterea propunerilor nu a respectat prevederile Legii nr. 239/2008 privind transparența în procesul decizional și că organizațiile de profil și experții din domeniul protecției animalelor și al ecologiei nu au fost informați din timp.

Reprezentanții organizației au cerut suspendarea votării proiectului și crearea unui grup de lucru interdisciplinar, cu participarea deputaților, a reprezentanților Ministerului Mediului, a mediului academic și a societății civile. Aceștia au solicitat și o analiză a modului în care sunt aplicate sancțiunile pentru faptele comise împotriva speciilor din Cartea Roșie, precum și introducerea unor mecanisme mai eficiente de control.

Un alt punct criticat a fost propunerea ca uciderea sau rănirea animalelor incluse în Cartea Roșie să fie sancționată contravențional, nu penal. Organizația a pledat pentru sancțiuni mai dure și pentru revizuirea cadrului legal, astfel încât răspunderea să nu depindă exclusiv de valoarea prejudiciului calculat.

Luganov a criticat și modul în care au fost examinate propunerile organizațiilor neguvernamentale, afirmând că acestea au fost respinse fără explicații suficiente.

„Cel mai grav este că nu am primit niciun răspuns argumentat la aceste amendamente. Am cerut insistent consultări deschise și o dezbatere veritabilă a fiecărui subiect. Acest lucru nu s-a întâmplat. Ulterior, am găsit pe site-ul Parlamentului sinteza amendamentelor, unde toate inițiativele noastre erau respinse fără o motivare pertinentă. Se menționa pur formal că propunerea nu a fost formulată prin amendament de deputat. Altfel spus, din câte am înțeles, niciun deputat nu și-a asumat aceste inițiative pentru a le depune în nume propriu”, a declarat acesta.

Potrivit lui Luganov: „În realitate, au fost respinse 95% din totalul propunerilor înaintate de organizațiile obștești, inclusiv de colegii noștri. Din propunerile colegilor doar un singur amendament a fost acceptat parțial — pe jumătate. Toate celelalte au fost respinse.”

Un alt exemplu invocat de reprezentantul Societății Umane este propunerea de a interzice utilizarea animalelor vii drept momeală. Potrivit acestuia, organizația s-a lovit de răspunsuri contradictorii din partea instituțiilor, fiecare indicând că subiectul ar trebui reglementat printr-un alt act normativ.

„Ne confruntăm cu un „ping-pong” continuu între instituții. De exemplu, una dintre propunerile noastre viza interzicerea categorică a utilizării animalelor vii drept momeală. Ni se răspunde că acesta ar fi obiectul altei legi – cea privind protecția animalelor. Apare însă un paradox: când se elaborează o lege-cadru pentru protecția animalelor, ni se spune că aceea este destinată exclusiv animalelor de companie, iar pentru fauna sălbatică și speciile cinegetice există legislație specială, unde trebuie reglementate toate aceste detalii. Iar când venim cu norme la Legea vânătorii, ni se spune: „Mergeți la legea privind protecția animalelor”. În realitate, folosirea momelilor vii ține în mod direct de activitatea cinegetică și de gestionarea fondului de vânătoare, motiv pentru care norma trebuie să se regăsească neapărat aici.”

Ce prevede proiectul adoptat despre sancțiuni

Proiectul de lege adoptat de Parlament modifică și prevederi din Codul contravențional și Codul penal, inclusiv sancțiunile pentru încălcarea regulilor de vânătoare și pentru braconaj. Potrivit proiectului, „braconajul săvârșit de o persoană fizică, dacă a cauzat un prejudiciu de peste 10.000 de lei, poate fi sancționat cu amendă de până la 42.500 de lei, muncă neremunerată în folosul comunității sau închisoare de până la trei ani. În cazul persoanelor juridice, amenda poate ajunge la 200.000 de lei, cu privarea dreptului de a exercita o anumită activitate.”

Karl Luganov contestă însă afirmațiile potrivit cărora amenzile ar fi fost majorate considerabil.

„Orice specialist care verifică cifrele finale va constata că acestea practic nu au crescut. Singura modificare formală din Codul contravențional este ajustarea pragului minim de la 12 la 13 unități convenționale, adică o creștere de 50 de lei, în condițiile în care o unitate convențională valorează 50 de lei. Nimic altceva nu a fost majorat.

Or, sancțiunile pentru crimele de mediu și braconaj trebuie să fie substanțiale și descurajante. Amenzile trebuie să crească de zeci de ori pentru ca braconajul să nu mai fie o activitate comodă financiar. ”

Ce argumentează Comisia parlamentară 

Comisia parlamentară pentru mediu, climă și tranziție verde susține că toate propunerile primite din partea organizațiilor neguvernamentale, inclusiv SPPN și Societatea Umană, au fost analizate împreună cu experți din cadrul autorităților centrale de mediu. Potrivit Comisiei, majoritatea nu au fost acceptate din motive tehnice și juridice.

În răspunsul transmis Ecopresa, Comisia a explicat că propunerile organizațiilor și cetățenilor înaintate în cadrul consultărilor publice au statut de recomandări sau opinii în sensul Legii nr. 239/2008. Pentru ca acestea să fie examinate și supuse votului în Comisie ca amendamente pentru lectura a doua, trebuie să fie asumate formal de un deputat și depuse sub semnătura acestuia. Prin urmare, mențiunea din sinteza amendamentelor că o propunere nu a fost preluată prin amendament al unui deputat indică faptul că niciun parlamentar nu și-a asumat-o oficial.

Comisia mai argumentează că unele propuneri repetau principii sau interdicții deja prevăzute în alte acte normative, precum Legea protecției mediului, Legea regimului armelor și Codul penal. Altele, inclusiv cele referitoare la utilizarea animalelor vii drept ținte în tirul sportiv sau la reglementarea mașinilor agricole, ar depăși obiectul Legii nr. 55/2024, vizând domenii care trebuie reglementate prin alte acte normative.

Totodată, Comisia a considerat că unele formulări, precum „conștientizarea că animalele sunt ființe vii” sau „tragerea doar dacă specia este văzută 100%”, sunt prea generale și dificil de probat în cazul aplicării sancțiunilor. În opinia acesteia, astfel de prevederi nu respectă cerințele de claritate și previzibilitate ale tehnicii legislative.

Un alt motiv invocat este că unele recomandări vizau modificarea unor regulamente aprobate prin hotărâri de Guvern, precum HG nr. 793/2024. Potrivit Comisiei, Parlamentul nu poate modifica prin lege anexele tehnice ale unor acte normative aprobate de Guvern.

Societatea civilă anunță că vor continua demersurile 

Silvia Ursul, vicepreședinta SPPN, spune că organizația va continua să promoveze propuneri pentru îmbunătățirea protecției mediului, în pofida dificultăților întâmpinate.

„În calitate de organizație a societății civile, tratăm cu respect expertiza deputaților, care în virtutea calității lor de legiuitori, cunosc legislația Republicii Moldova și prevederile acestora și sunt în măsură să aprecieze dacă anumite propuneri venite din partea noastră depășesc obiectul legii respective sau se regăsesc printre prevederile altor legi. De asemenea, nu e noutate că unele propuneri înaintate de noi sunt dificil de aplicat – acest lucru îl auzim de un deceniu și totodată este o explicație care arată stagnarea în anumite domenii. Înțelegem că anumite propuneri venite din partea noastră pot fi considerate prea noi sau prea avangardiste pentru nivelul actual al societății, al aparatului administrativ sau al înțelegerii colective, iar acest lucru nu este decât o invitație (pentru noi) de a continua să promovăm abordările noi și proaspete. Munca noastră de advocacy nu se oprește aici, întrucât în deceniul de activitate al organizației am observat că lucrurile se mișcă, deși foarte încet, în domeniul protecției mediului înconjurător. Suntem obișnuiți cu rezistența manifestată la ideile noastre, dar asta ne ambiționează într-o măsură mai mare”, a declarat Silvia Ursul.

La rândul său, Karl Luganov, reprezentantul AO „Societatea Umană”, afirmă că organizația discută cu partenerii din domeniul protecției animalelor, florei și faunei pentru a stabili acțiunile următoare. 

„Adoptarea proiectului într-o formulă atât de trunchiată — cu menținerea unor sancțiuni derizorii și cu refuzul de a stabili o răspundere penală necondiționată pentru uciderea speciilor din Cartea Roșie — nu rezolvă fondul problemei. Vom asista în continuare la proliferarea braconajului, fără ca cineva să poarte o răspundere reală pentru exterminarea speciilor rare. Intenționăm să ne adresăm repetat atât Guvernului, cât și Parlamentului, solicitând revizuirea acestor prevederi și adoptarea unor modificări sistemice.

Marea problemă este timpul irosit. Înseamnă timp pierdut și o ușă larg deschisă pentru noi infracțiuni: inițierea, promovarea și intrarea în vigoare a unui nou proiect de lege separat va dura ani de zile, perioadă în care fauna va continua să fie distrusă.”