Șapte localități din raionul Strășeni testează un sistem de sortare a deșeurilor pentru reducerea impactului asupra mediului

Orice om care trăiește într-o localitate rurală sau periurbană s-a săturat de gunoi. Pentru că îl vede tot mai des pe marginea drumului, lângă râuri, la intrarea în sat. Pentru că nu dispare, ci se adună, iar locuri care, nu demult, erau curate arată tot mai deprimant.

Mulți oameni spun că ar face lucrurile altfel. Ar sorta, ar arunca separat, ar avea mai multă grijă. De cele mai multe ori însă, nu au cum – lipsesc pubelele, lipsește colectarea separată și un sistem clar care să ducă deșeurile acolo unde trebuie.

În raionul Strășeni, șapte localități încearcă acum să schimbe această situație, printr-un sistem comun de colectare selectivă a deșeurilor.

Ce presupune inițiativa

Localitățile Rădeni, Greblești, Codreanca, Negrești, Țigănești, Onești și Romănești își propun să creeze un sistem regional de colectare selectivă, bazat pe cooperare intercomunitară.

Autoritățile locale spun că proiectul prevede eliminarea treptată a colectării în amestec și introducerea colectării separate chiar de la nivelul gospodăriilor. Deșeurile vor fi colectate pe categorii – plastic, metal, sticlă, cauciuc și hârtie – și transportate către o platformă de sortare, de unde vor fi redirecționate către agenți economici specializați.

„Am vrea să sortăm, dar nu avem unde. Dacă ne dau pubele speciale pentru toate tipurile de deșeuri, lumea o să se conformeze”, spun mai mulți locuitori din comuna Codreanca.

De unde a pornit ideea

În anul 2024, localitățile Rădeni, Greblești, Codreanca și Negrești au câștigat un proiect de mediu în valoare de 6,8 milioane de lei, în cadrul proiectului „Parteneriate viabile pentru protejarea mediului”, cu suportul Fondului Național de Mediu.

În cadrul acestui proiect au fost lichidate trei gunoiști neautorizate, au fost amenajate alte trei depozite, a fost achiziționată o autospecială pentru colectarea deșeurilor, iar pubele au fost distribuite gospodăriilor, instituțiilor publice și agenților economici din localitățile implicate.

Rezultatele au arătat că soluțiile comune pot funcționa. Experiența acumulată a dus la discuții mai ample între autoritățile locale privind necesitatea unui sistem mai eficient și mai durabil, aplicat la scară mai largă.

Cum va funcționa sistemul

În urma mai multor consultări și întruniri, desfășurate cu ghidarea Agenției de cooperare internațională a Germaniei (GIZ), autoritățile locale au ajuns la un acord privind crearea unei societăți cu răspundere limitată comune, care să asigure colectarea selectivă regională a deșeurilor.

Inițiativa se află, în prezent, la etapa inițială. Consiliile locale urmează să aprobe deciziile necesare pentru constituirea societății. Consiliul local Rădeni a adoptat deja o hotărâre prin care a fost aprobată denumirea „ICHEL SALUBRIS”, în contextul amplasării localităților fondatoare în apropierea râului Ichel.

În perioada următoare urmează să fie aprobate statutul, regulamentul de funcționare și alte documente esențiale.

Fiecare autoritate publică locală va avea statut de fondator, iar contribuția inițială va consta în punerea la dispoziție a tehnicii existente. Modelul este gândit astfel încât să valorifice resursele fiecărei primării și să reducă costurile individuale.

Totodată, fondatorii planifică amenajarea unei platforme comune de colectare și sortare în satul Romănești, pe amplasamentul gunoiștii existente, care deservește deja trei localități. De aici va fi coordonată colectarea, sortarea și transportul deșeurilor, precum și colaborarea cu agenții economici specializați în reciclare.

Cum văd oamenii problema

Pentru locuitori, gestionarea deșeurilor este o problemă resimțită direct.

„Ne-am săturat de gunoiul aruncat peste tot. Unii oameni nu înțeleg cât de important este să arunce deșeurile în coșul de gunoi, ca să nu mai vorbim de sortare”, spune Larisa Tincu, locuitoare a comunei Codreanca.

În satul Romănești, unde este amplasată una dintre gunoiști, oamenii spun că problema nu este doar existența depozitului, ci ce ajunge acolo. „Nu mă afectează direct prezența gunoiștei, pentru că este un loc necesar pentru depozitarea deșeurilor, însă ar fi bine ca acolo să nu nimerească deșeurile care pot fi reciclate”, afirmă Rodica Tăut, locuitoare a satului.

Datele confirmă amploarea problemei

Potrivit Inspecției pentru Protecția Mediului Strășeni, în raion există 25 de gunoiști, iar impactul acestora asupra mediului este major. „Impactul este foarte negativ, fiind poluate solul, apele subterane și aerul”, afirmă Maria Chihai, șefă interimară a instituției.

Autoritățile locale susțin că noul sistem ar putea schimba situația pe termen mediu. „Ne propunem diminuarea treptată a gropilor de gunoi. Esența proiectului constă în schimbarea modului în care sunt privite deșeurile – nu ca simple reziduuri, ci ca resurse care pot fi valorificate”, spune Aliona Chircu, primara comunei Greblești.

Primarul comunei Rădeni, Petru Răbdău, afirmă că un sistem comun va reduce costurile și va permite o gestionare mai eficientă a resurselor. „Datorită colectării selective, vor fi depozitate mai puține deșeuri și va crește rata de reciclare. În același timp, impactul asupra mediului va fi mai bine controlat”, menționează acesta.

Lipsa infrastructurii, principala barieră

Percepția comunităților este confirmată și de datele unui studiu realizat de organizația e-Circular în cadrul acțiunii „Abilitarea cetățenilor în Republica Moldova”. Potrivit studiului, 59% dintre respondenți afirmă că lipsa infrastructurii este principalul motiv pentru care deșeurile nu sunt colectate separat, iar 72% sunt dispuși să contribuie financiar pentru procurarea pubelelor sau a sacilor de gunoi.

Roman Bahnaru, expert în gestionarea deșeurilor din cadrul e-Circular, consideră că astfel de inițiative locale reprezintă un prim pas real spre economia circulară. „Este un model care arată cum deșeurile pot fi transformate în resurse, iar impactul asupra mediului poate fi redus semnificativ”, afirmă acesta.

Contextul mai larg

Inițiativa localităților din raionul Strășeni se înscrie într-un context național mai amplu. Potrivit Ministerului Mediului, în Republica Moldova este în derulare Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova”, iar pentru Regiunea 4 – care include municipiul Chișinău și raioanele Strășeni, Ialoveni, Hîncești, Criuleni, Anenii Noi și Orhei – se află în curs de elaborare studiul de fezabilitate.

Datele oficiale arată amploarea problemei la nivel național. Conform Anuarului IPM 2024 „Protecția mediului în Republica Moldova”, în anul 2024 funcționau 1.124 de depozite de deșeuri, care ocupau o suprafață de aproximativ 1.274 de hectare. În același timp, infrastructura rămâne limitată: există doar două stații de sortare și o singură stație de transfer la nivel național.

Autoritățile locale consideră că inițiativa din raionul Strășeni poate deveni un model adaptabil și pentru alte regiuni, în special pentru localitățile mici, care nu dispun individual de resurse suficiente pentru a construi sisteme moderne de gestionare a deșeurilor.

Autori: Eugenia Maros și Daniel Grajdan

***

Articol realizat în cadrul proiectului „Dezbateri Verzi: tinerii în dialog despre viitorul mediului în Republica Moldova”, implementat de Asociația Jurnaliștilor de Mediu, în parteneriat cu Friedrich Ebert Stiftung Moldova.