Gazele războiului nu se opresc la graniță: impactul utilizării armelor chimice de către Rusia în Ucraina și amenințările pentru Republica Moldova și România

Pentru prima dată în mod oficial, Uniunea Europeană acuză Federația Rusă de utilizarea armelor chimice în războiul împotriva Ucrainei, inclusiv a gazului lacrimogen CS – o substanță interzisă pentru uz militar de Convenția ONU privind armele chimice. Concomitent, Bruxelles-ul pregătește cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei. Dincolo de implicațiile geopolitice și de securitate, acuzațiile ridică un semnal de alarmă major și pentru ecologiști: impactul devastator al acestor substanțe asupra mediului. 

Republica Moldova, deși nu este parte a conflictului armat, riscă să suporte consecințele unui război chimic invizibil, cu efecte asupra sănătății populației și mediului înconjurător. Oamenii care intră în contact cu asemenea substanțe toxice pot suferi iritații severe, tulburări respiratorii și alte afecțiuni cronice. Animalele sălbatice care intră în contact cu solul sau apele contaminate riscă intoxicații, tulburări comportamentale sau moartea. Plantele pot suferi mutații sau pot muri, le poate fi afectată polenizarea, ciclurile naturale de regenerare. 

Soluri otrăvite și ape contaminate

Anchetele publicate de jurnaliști ucraineni și confirmate prin rapoarte ale Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) indică utilizarea repetată a gazului CS în zone locuite, în special în satele Marievka și Ilinka din regiunea Dnipropetrovsk.

Analizele de sol și apă efectuate în urma atacurilor au confirmat prezența compușilor toxici. Aceste reziduuri nu dispar odată cu vântul sau ploaia – ele pot persista în sol și apă, afectând culturile agricole, microfauna și sănătatea populației locale.

În contact cu mediul, gazul CS și compușii derivați pot forma noi substanțe, cu efecte necunoscute pe termen lung. Acestea se pot infiltra în apele subterane și punând în pericol nu doar flora și fauna locală, ci și sănătatea comunităților umane. Persoanele care intră în contact cu aceste substanțe pot suferi iritații severe, tulburări respiratorii și alte afecțiuni cronice.

Gazul CS, cunoscut ca „gaz lacrimogen”, este utilizat de către forțele de ordine din întreaga lume în timpul protestelor violente, dar este clasificat drept „armă chimică” şi este interzisă utilizarea lui în război, conform Convenției privind armele chimice. 

Dronele „Shahed” – surse ale poluării transfrontaliere

Portalul Anticoruptie.md a publicat recent o investigație a jurnaliștilor ucraineni care atrage atenția asupra unui risc major pentru Republica Moldova: utilizarea dronelor „Shahed” de către armata rusă nu doar pentru atacuri convenționale, ci și pentru transportul de agenți chimici, inclusiv gaz CS. Potrivit anchetei, de la începutul invaziei pe scară largă în Ucraina, Rusia a efectuat peste 465 de atacuri chimice folosind substanțe interzise, inclusiv gaz CS.

Suspiciunile documentate indică un pericol transfrontalier real, care afectează nu doar Ucraina, ci și securitatea ecologică și umană a Republicii Moldova și României.

Aparatele de zbor fără pilot „Shahed”, lansate adesea din proximitatea granițelor, traversează spații aeriene civile și agricole, expunând teritorii vulnerabile riscului de contaminare în cazul unei prăbușiri sau a unei dispersii accidentale. Astfel, Republica Moldova, deși nu este parte a conflictului armat, riscă să suporte consecințele unui război chimic invizibil, cu efecte asupra sănătății populației și mediului înconjurător.

Ecosisteme destabilizate, biodiversitate amenințată

Atacurile chimice nu lovesc doar inamicii militari, ci și echilibrul ecologic al zonelor afectate. Plantele expuse la substanțe toxice pot suferi mutații sau pot muri. Animalele sălbatice care intră în contact cu solul sau apele contaminate riscă intoxicații, tulburări comportamentale sau moartea.

Dronele încărcate cu agenți chimici prezintă riscuri colosale. Resturile acestor dispozitive, răspândite pe câmpuri, în păduri sau lângă râuri, devin surse permanente de contaminare, iar lipsa unui proces sistematic de decontaminare face ca efectele să fie amplificate de timp.

Dronele prăbușite în Republica Moldova: pericol chimic și apel la prudență

De la începutul războiului, mai multe drone folosite de trupele ruse în atacurile asupra Ucrainei s-au prăbușit pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv în 2025. Căderea lor nu s-a soldat cu victime, dar autoritățile au atras atenția asupra unui pericol tăcut: posibila contaminare chimică a solului sau a resturilor de drone. Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a emis în repetate rânduri avertismente publice precum „Nu atingeți dronele căzute! Nu vă apropiați de ele! Anunțați imediat autoritățile!”.

CITEȘTE ȘI: Ecologia pe timp de război