fbpx

Ziua Mondială a Biodiversității: Speciile invazive în Republica Moldova – îndrăgite de om, dăunătoare pentru biodiversitate

 Ziua Mondială a Biodiversității: Speciile invazive în Republica Moldova – îndrăgite de om, dăunătoare pentru biodiversitate
Susține Ecopresa, distribuie!

Ziua Mondială a Biodiversității, marcată pe 22 mai, poartă în acest an genericul „Fii parte din Plan” – un îndemn la acțiune pentru stoparea pierderii biodiversității.

„Biodiversitate” înseamnă toate formele de viață de pe Pământ – de la oameni până la microbi, ciuperci și nevertebrate, de la gene până la ecosisteme întregi. Noțiunea include și procesele care mențin viața, ecologia și practicile culturale.

Biodiversitatea Republicii Moldova este „relativ bogată”, potrivit specialiștilor, dar aceasta suferă foarte mult de pe urma activităților omului. De exemplu, una dintre amenințările majore la adresa biodiversității sunt speciile invazive. Poate fi o noutate pentru unii, dar arțarul american și salcâmul sunt specii invazive pentru Republica Moldova. Dintre păsări – fazanul. O bună parte a speciilor invazive le-a adus în țară însuși omul.

Omul va supraviețui doar dacă are grijă de natură

Ecologiștii au semnalat pe plan mondial cinci amenințări majore la adresa biodiversității: distrugerea habitatului, supraexploatarea (vânătoarea, pescuitul), speciile invazive, schimbările climatice și poluarea.

Este importantă protejarea și conservarea biodiversității, adică a multitudinii formelor de viață, a ecosistemelor, care le acoperă oamenilor nevoile esențiale precum hrană, combustibilul, adăpostul și medicamentele. Ecosistemele oferă beneficii esențiale precum polenizarea, răspândirea semințelor, reglarea climei, purificarea apei, ciclul nutrienților și controlul dăunătorilor.

„Suntem cu toții „parte a planului”, cu toții avem un rol de jucat – popoarele indigene, întreprinderile, instituțiile financiare, autoritățile locale și regionale, societatea civilă, tinerii și mediul academic”, menționează Ministerul Mediului, subliniind că este important să fie susținut Cadrul Global de Biodiversitate Kunming-Montreal, denumit și „Planul pentru Biodiversitate”.

Sursa: Ministerul Mediului

Speciile invazive – o amenințare pentru biodiversitatea locală

Foto: facebook.com/oficiulnationalalturismului

Una dintre amenințările majore pentru flora și fauna locală sunt speciile invazive și cele introduse. Inițial, poți avea impresia că îmbogățesc ecosistemul.

„Specie invazivă” poate fi orice tip de organism viu – mamifer, pește plantă, insectă, ciupercă, bacterie, semințe sau ouăle unui organism care nu este originar din ecosistemul local și-l perturbă, îi provoacă daune. Sunt specii care se reproduc agresiv, se răspândesc rapid.

Pe parcursul istoriei, în Republica Moldova au fost aduse și s-au acomodat și specii de arbori invazive, printre arțarul american și salcâmul, menționează pentru Ecopresa Anton Galușca, directorul interimar al Rezervației Naturale de Stat „Plaiul Fagului”.

Arțarul american (Acer negundo) îl recunoaștem după frunzele alcătuite din trei, cinci sau șapte foliole cu zimți neregulați. Produce un fruct uscat cu aripioare (samara) care conține sămânța.

Cum să ne protejăm ecosistemul local de speciile invazive? „În primul rând, să nu le introducem, iar pe cele deja prezente să le excludem treptat”, este răspunsul specialistului. Decât să lăsăm un teren gol, mai bine este să plantăm arbori pe el, „dar, cu timpul, speciile invazive precum salcâmul trebuie înlocuite cu frasin, de exemplu”, spune el.

VEZI ȘI: Ministra Mediului spune că salcâmul din pădurile Moldovei ar trebui înlocuit

Ploșniță marmorată în sediul Ecopresa

Speciile invazive pot dăuna mediului, economiei sau chiar sănătății umane.

Bunăoară, ploșnița marmorată, originară din Asia, despre care a scris anterior Ecopresa, este o insectă invazivă, care a produs mari pagube în SUA și în țări europene – stolurile au distrus plantații cu legume și fructe, livezi întregi.

Întâlnim această ploșniță frecvent în ultimii ani și în Republica Moldova, se strecoară și în casele oamenilor pentru a ierna, dar, din fericire, nu s-a raportat că a dăunat semnificativ agriculturii.

Fazanul a ajuns să fie o specie invazivă în Republica Moldova, provocând multiple probleme de mediu, a menționat pentru Ecopresa Silvia Ursul, specialistă în biodiversitate, cofondatoarea şi vicepreședinta ONG-ului Societatea pentru Protecția Păsărilor și a Naturii (SPPN).

sppn.md

În articolul „Fazanul – cadoul vânătorilor pentru ei înșiși”, ea scrie că „fazanul a fost introdus în Republica Moldova pentru a fi vânat” și că această specie mai este numită și „fazan de vânătoare”, fiind o formă hibridă rezultată din încrucișarea mai multor subspecii.

Foto: IPM

Specia invazivă nu provine neapărat din altă țară. De exemplu, un pește caracteristic unui anumit lac dintr-o țară poate deveni „invaziv” dacă este dus într-un lac din altă regiune, în care nu viețuise anterior, deoarece va concura cu peștii locali pentru habitat.

Pe plan global, aproximativ 42% dintre speciile amenințate sau pe cale de dispariție sunt în pericol din cauza speciilor invazive, potrivit nwf.org, un site al Federației americane a Faunei Sălbatice.

Speciile invazive pot modifica lanțul trofic dintr-un ecosistem, pot afecta abundența sau diversitatea speciilor. În plus, unele specii invazive sunt capabile să schimbe condițiile dintr-un ecosistem – componența chimică a solului și chiar să influențeze intensitatea incendiilor de vegetație, potrivit sursei.

Despre biodiversitatea Republicii Moldova

Republica Moldova este una dintre țările care acordă atenție conservării biodiversității. Avem o varietate semnificativă de specii de animale, plante, ciuperci și microorganisme. Biodiversitatea națională include „flora relativ bogată”, cu aproximativ 5.500 de specii, mamiferele specifice pădurilor (47 de specii) și luncilor (33 de specii), păsările care sunt prioritar viețuitoare ale lacurilor și bălților (109 specii), pădurilor (106 specii) și stepelor (45 de specii), descriu dr. hab. Tudor Cozari și dr., conf. cerc. Anatol Tărîță pe site-ul Institutului de Ecologie și Geografie.

Rezervaţia „Pădurea Domnească”, cu bătrână pădure de stejar crescută în lunca Prutului. Foto: Alecu Reniță
Rezervaţia „Pădurea Domnească”, o bătrână pădure de stejar crescută în lunca Prutului. Foto: Alecu Reniță

Ei constată că suprafețele acoperite cu vegetație naturală sunt foarte reduse – circa 25%.

„Activitatea nechibzuită a omului a afectat mult starea ecologică a biodiversității naționale; multe dintre specii devenind din ce în ce mai rare. Drept rezultat, o bună parte dintre ele au fost incluse în cea de-a treia ediție a Cărții Roșii a Republicii Moldova (spre exemplu, 208 specii de plante și 219 specii de animale)”, constată cercetătorii.

VEZI ȘI: Câte rezervații naturale sunt în R. Moldova și ce suprafață ocupă

Protecția și conservarea biodiversității este reglementată în Republica Moldova de Legea privind fondul Ariilor Naturale Protejate de Stat (1538/1998).

Digiqole ad
Susține Ecopresa, distribuie!

Eleonora Lisnic