Mediul online: câtă informație ne oferă instituțiile de mediu din Moldova?

Informații învechite, rapoarte lipsă, documente într-un format inaccesibil și linkuri inactive. Aceasta este starea în care am găsit paginile web ale mai multor instituții din subordinea Ministerului Mediului din Republica Moldova. Deși autoritățile se laudă că suntem în plin proces de digitalizare, paginile web ale unor structuri de stat sunt departe de a fi adaptate la noile tehnologii. Să găsești informațiile necesare este, de multe ori, o adevărată provocare. Acestea, dar și alte aspecte, fac munca jurnaliștilor și informarea cetățenilor foarte dificilă.

Asigurarea accesului la informație și transparența instituțională sunt doi dintre pilonii de bază pe care este susținută o societate democratică.

Potrivit Convenției de la Aarhus, accesul la informația de mediu ajută publicul să conștientizeze problemele de mediu și chiar să-și exprime preocupările de care să țină cont autoritățile publice. Mai mult, pentru ca publicul să poată participa la luarea deciziilor în domeniul mediului, este important ca informațiile să fie furnizate rapid și actualizate constant.

Legea cu privire la accesul la informație obligă instituțiile publice, inclusiv pe cele din domeniul mediului, să informeze cu regularitate societatea despre propria activitate și cele mai importante subiecte de interes public.

Conform prevederilor Hotărârii de Guvern privind accesul la informația de mediu, informația de mediu cuprinde orice tip de informație referitoare la starea și interacțiunea componentelor mediului, precum aerul, apa, solul, biodiversitatea, dar și factori precum substanțele, emisiile sau deșeurile, inclusiv informații despre măsuri, rapoarte privind implementarea legislației de protecție a mediului, analize economice și aspecte legate de impactul asupra condițiilor umane, monumente sau situri istorice și arheologice. Desigur, ca orice instituții de stat, cele de mediu trebuie, de asemenea, să respecte prevederile privind transparența în activitate.

În acest context, am analizat paginile web ale celor șapte instituții de mediu aflate în subordinea Ministerului Mediului al Republicii Moldova. Am căutat să vedem ce informații sunt disponibile, dacă sunt complete și accesibile, dacă sunt actualizate și ce informații și date lipsesc. De asemenea, am transmis solicitări de informații și am discutat cu mai mulți experți și activiști de mediu despre modul în care este asigurat accesul la informația de mediu.

Moldsilva – informații neactualizate din 2010

Pagina web a agenției pare că s-a blocat în îndepărtatul an 2010. Unele dintre informațiile pe care le-am căutat nu au mai fost actualizate timp de 13 ani, iar altele sunt incomplete sau, pur și simplu, lipsesc.

Spre exemplu, ultimele informații despre amenajarea pădurilor au fost publicate în anul 2010. De atunci, Moldsilva nu a mai actualizat informațiile cu privire la suprafețele de păduri parcurse cu lucrări de amenajare.

Tot la rubrica „Amenajarea pădurilor”, Moldsilva face trimitere la Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS). Agenția Moldsilva menționează: „În prezent, activitatea de amenajare a pădurilor este realizată prin intermediul secţiilor I şi II de amenajare a pădurilor din cadrul Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice”.

Am mers la pagina web a ICAS, în speranța că aici vom găsi informațiile relevante. Doar că, nici pagina web a ICAS nu oferă vreo informație la subiect.

Moldsilva este responsabilă și de planificarea și coordonarea cercetărilor științifice din silvicultură, cercetări realizate de Academia de Științe a Moldovei și de universitățile de profil, în colaborare cu Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice și rezervațiile științifice. Datele din această rubrică de asemenea nu au fost actualizate din anul 2010.

Și informațiile despre încălcările din domeniu nu au mai fost actualizate din deceniul trecut. Aici avem un tabel ce cuprinde volumul total al tăierilor ilicite, numărul de procese verbale, suma prejudiciului cauzat, informații despre pășunatul neautorizat și alte tipuri de contravenții silvice, dar ultimele informații datează tocmai din 2016.

La  fel, pe site-ul instituției nu am găsit rapoarte sau date actualizate despre starea de sănătate a pădurilor care se află în gestiunea Agenției Moldsilva.

Cu toate acestea, la capitolul Regenerarea și extinderea pădurilor, Agenția Moldsilva a venit cu informații complete și relativ actualizate. „Suprafaţa parcursă cu lucrări de regenerare şi extindere a pădurilor” este prezentată succint într-un tabel ce cuprinde perioada anilor 2002-2022.

Și pagina de Facebook a Moldsilva este destul de activă. Aici sunt însă distribuite în mare parte imagini sau videouri scurte de la diferite evenimente ale instituției sau de la acțiuni de plantare.

Agenția de Mediu – lipsesc informațiile cu privire la cheltuielile financiare

Agenția de Mediu este, practic, principala sursă de informare privind starea și calitatea factorilor de mediu la nivel național. De aici și rolul important în asigurarea accesului cetățenilor la informație. Datele furnizate de Agenție sunt importante pentru luarea deciziilor corecte de management în multe domenii, pentru identificarea factorilor care influențează starea mediului și, ulterior, pentru elaborarea soluțiilor necesare.

Pe site-ul Agenției de Mediu am găsit mai multe rubrici cu informații lipsă și, pe alocuri, informații neactualizate.

Lipsesc și informațiile despre cheltuielile pentru protecția mediului, dar și cele cu privire la cadrul bugetar și finanțarea de mediu. În acest caz, am găsit doar niște rubrici goale, de formă.

Rezultatele stației de monitorizare a calității aerului atmosferic (Mateuți, Rezina), de exemplu, sunt comunicate sub forma unor diagrame. Însă, acestea sunt greu descifrabile pentru publicul neavizat. Ar fi bine dacă diagramele sau schemele ar fi însoțite de texte rezumative, care să redea informațiile cât mai pe înțelesul cetățenilor. De asemenea, datele să fie disponibile în formatul care să permită prelucrarea/utilizarea lor.

Tot pe site-ul agenției găsim raportul național privind calitatea mediului în Republica Moldova, elaborat pentru anii 2015-2018. Dat fiind că documentul acesta se elaborează o dată la patru ani, următorul raport urmează să fie publicat abia în anul 2024, potrivit Agenției. Totodată, sunt publicate și rapoartele privind implementarea Planului de acțiuni al Agenției de Mediu pentru ultimii patru ani.

Aceeași situație și la Agenția Apele Moldovei

Un site deloc actualizat am descoperit la Agenția „Apele Moldovei”. În urma analizei amănunțite a site-ului instituției, am observat că unele documente, inclusiv rapoartele de activitate, sunt scanate și publicate într-un format greu de citit, ceea ce face dificilă descifrarea informațiilor.

De asemenea, am sesizat că informația din mai multe rubrici nu este actualizată de ceva vreme.

Nici informațiile financiare nu sunt totalmente accesibile. Singurul și ultimul document de la subrubrica Buget este unul cu privire la propunerile de buget pentru anul 2017 și estimări pentru anii 2018-2019. Ultimele date despre achizițiile publice au fost publicate pentru anul 2021.

Site-ul Agenției pentru Geologie și Resurse Minerale – dificil de navigat

Pagina web a Agenției pentru Geologie și Resurse Minerale este destul de învechită. Aproape toate informațiile sunt incomplete și neactualizate.

Navigarea pe site este o provocare, așa cum rubricile nu se deschid direct din bara de sus și se pierde destul de mult timp până ajungi să accesezi informația necesară.

Multe dintre linkurile de pe site sunt inactive, se afișează eroare atunci când încerci să le accesezi. Totodată, multe dintre documentele publicate sunt scanate și sunt incomod de citit.

Decodificarea unor informații este un alt aspect care împiedică omul simplu să acceseze informația de mediu. Un exemplu în acest sens sunt hărțile de pe site-ul agenției.

Chiar dacă suntem deja la începutul anului 2024, Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale nu a publicat încă raportul de activitate pentru anul 2022.

Sunt progrese? 

La Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS) am găsit o situație mult mai bună. Majoritatea informațiilor de pe site sunt complete și actualizate.

Pentru a înțelege mai ușor informația, doritorii pot găsi pe site glosare cu definiții și terminologii, iar unitățile de măsură și corelația lor sunt explicate și ele succint.

Zilnic, SHS elaborează prognoze ale vremii pentru toate raioanele țării, inclusiv pentru stânga Nistrului, cât și prognoze hidrologice.

Totodată, accesând site-ul, poți afla cum schimbările climatice afectează resursele de apă de pe teritoriul Republicii Moldova sau cum s-a schimbat regimul de temperaturi și precipitații.

Pentru a evalua calitatea serviciilor prestate de SHS, este necesar doar să completezi chestionarul elaborat de către această instituție.

Totuși, unele informații utile lipsesc și de aici. Am observat că SHS nu a actualizat informațiile privind bugetul instituției din anul 2020, cât și informațiile privind proiectele naționale și internaționale. Ultimul proiect pe care îl găsim pe pagină este din 2010-2013.

De asemenea, site-ul are și unele lacune – de exemplu, subrubrica Cooperare transfrontalieră în bazinul râului Nistru nu poate fi accesată.

Agenția Națională de Reglementare a Activităților Nucleare și Radiologice (ANRANR) este una dintre puținele instituții la care am găsit informații publicate în documente Excel. Acest lucru facilitează procesul de documentare, fiindcă informațiile sunt prezentate foarte clar și pot fi prelucrate cu ușurință. Un exemplu este documentul cu privire la Sinteza autorizării activităților nucleare și radiologice. De asemenea, listele deținătorilor certificatelor de securitate, cât și lista instituțiilor ale căror acte permisive au fost refuzate, sunt afișate în format Excel.

Planurile și rapoartele de activitate ale agenției sunt accesibile și pot fi găsite ușor pe site. Fiecare plan de acțiune are în dreptul său și raportul pentru anul respectiv. Însă, o observație este că ANRANR nu a publicat încă planul de acțiuni pentru anul 2023.

Totodată, atunci când am încercat să aflăm mai multe informații despre convenții, acorduri și tratate anunțate pe site-ul ANRANR, am găsit mai multe linkuri inactive, iar pagina a afișat eroare. Tot la acest capitol, rapoartele privind convenția de securitate nucleară sunt învechite, ultimul fiind un raport din anul 2013.

Rubrica Informații și linkuri utile prezintă doar o serie de linkuri haotice: Prin urmare, în loc să ne faciliteze documentarea, ne-a împovărat-o.

Mai mult, site-ul nu este în totalitate funcțional atunci când îl accesezi de pe telefonul mobil, deoarece subrubricile nu se afișează pe ecran și nu se pot vizualiza informațiile. Acest lucru înseamnă că pagina web ar trebui modernizată și adaptată noilor tehnologii.

Inspectoratul pentru Protecția Mediului 

Situația este mult mai bună în cazul Inspectoratului pentru Protecția Mediului. Pagina web este destul de bine structurată, ceea ce ușurează navigarea pe site. Am accesat informațiile cu ușurință și nu ne-am ciocnit de linkuri inactive, iar pagina nu ne-a dat eroare atunci când am încercat să deschidem vreun document.

Nivelul de transparență al instituției este unul ridicat. IPM a publicat un șir de rapoarte utile, care sunt actualizate și complete. De asemenea, activitatea instituției este raportată săptămânal.

Totuși, am găsit și aici câteva subrubrici necompletate, cum ar fi Consiliul administrativ, Consiliul consultativ și subrubrica „Educația Ecologică”.

La fel ca și în cazul altor instituții, ne-am confruntat cu unele documente scanate și publicate într-un format inaccesibil, cum ar fi registrul de evidență a cadourilor și cel al riscurilor de corupție în cadrul IPM.

Deși IPM a fost destul de receptiv și a publicat pe pagina de Facebook raportul de totalizare pentru anul 2023, pe site-ul inspectoratului documentul este inclus la rubrica Noutăți și nu poate fi găsit la rubrica Rapoarte.

Totodată, acesta are un format nepotrivit (JPG), care nu permite prelucrarea datelor.

O altă observație este că indicatorii din raportul pentru anul 2023 nu pot fi comparați direct cu rezultatele din anii anteriori, fiindcă asemenea rapoarte nu au mai fost publicate pe site de către IPM.

Cum răspund instituțiile de mediu la solicitările de informație?

Pentru a testa cât de receptive și cât de deschise sunt instituțiile subordonate Ministerului Mediului, am transmis câte o solicitare de informație fiecărei instituții. Solicitările au fost făcute în aceeași zi – 28.12.2023.

Potrivit articolului 16 al legii privind accesul la informație, în vigoare la acea dată, furnizorii sunt obligați să răspundă solicitantului din moment ce au informațiile, dar nu mai târziu de 15 zile lucrătoare, cu posibilitatea de extindere motivată cu cinci zile.

Iată cum au reacționat cele șapte instituții la solicitările de informație:

Cea mai receptivă instituție a fost Agenția Națională de Reglementare a Activităților Nucleare și Radiologice. Aceasta a răspuns chiar a doua zi la solicitarea noastră – 29.12.2023.

Așa cum pe site-ul agenției nu găsim informații despre proiectele în cooperare cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), iar linkurile existente nu se deschid, am solicitat instituției să ne spună ce proiecte sunt implementate la nivel național cu sprijinul AIEA și unde găsim pe site aceste informații.

Răspunsul pe care l-am primit este unul complet, însă linkurile care ne-au fost trimise ne direcționează către pagina AIEA. Ceea ce înseamnă că site-ul ANRANR nu pune la dispoziție toate informațiile necesare, iar subrubricile sunt inutile.

Pe locul 2 în topul celor mai receptive instituții s-a aflat Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale, care a răspuns solicitării noastre la data de 02.01.2024. Am solicitat instituției să ne comunice unde găsim pe site informații cu privire la controlul geologic și supravegherea minieră, fiindcă rubrica respectivă este inaccesibilă. AGRM ne-a informat că competența de a iniția și de a desfășura controlul geologic de stat și supraveghere minieră a fost transferată Inspectoratului pentru Protecția Mediului încă din anul 2017. Însă, vedem că, deși suntem în anul 2024, rubrica respectivă este încă pe site-ul ANRANR, ceea ce creează confuzie și îngreunează documentarea. AGRM susține că acest compartiment va fi imediat exclus.

În topul celor mai receptive instituții de mediu s-a încadrat și Agenția de Mediu, așa cum aceasta a venit cu un răspuns amplu și complet la data de 03.01.2024.

Agenția Moldsilva a respectat și ea termenul limită de expediere a răspunsurilor. Aceasta ne-a transmis documentul privind paza fondului forestier pentru anul 2022, cu excepția linkului cu informația disponibilă online pe site-ul Agenției Moldsilva – pe care l-am solicitat. Observăm că Agenția Moldsilva nu a publicat în mod proactiv informațiile pe care le deține, lucru necesar pentru a garanta accesul publicului la informația de mediu.

Serviciul Hidrometeorologic de Stat, la solicitarea Ecopresa, a transmis raportul de activitate pentru anul 2022. Totodată, SHS ne-a comunicat că „subrubrica Cooperare transfrontalieră în bazinul râului Nistru direcționează către un alt site, gestionat de partea ucraineană, care este nefuncțional odată cu declanșarea războiului din Ucraina”.

După o anumită perioadă, am mai verificat o dată acest aspect și am observat că rubrica respectivă a devenit activă și redirecționează cititorii către site-ul gestionat de Ucraina, unde sunt disponibile informațiile necesare.

Inspectoratul pentru Protecția Mediului și Agenția Apele Moldovei nu au răspuns la solicitările de informații expediate de către Ecopresa până la data de 19 ianuarie.

Activiști de mediu nemulțumiți

Problemele enumerate mai sus au fost remarcate și de mai mulți reprezentanți ai societății civile de mediu. Am discutat la subiect cu cinci activiști și experți care ne-au spus că nu sunt satisfăcuți de situația privind accesul publicului la informația de mediu.

Cea mai comună problemă pe care au întâlnit-o activiștii de mediu este modul în care este livrată informația de către instituțiile de mediu. „Un alt aspect care mă deranjează este formularea informației – aceasta este incompletă, selectivă, infantilizată sau chiar cu greșeli gramaticale sau de exprimare. Dar asta se întâmplă și din cauza lipsei cererii”, spune Petru Vinari, reprezentantul Societății Ecologice „Biotica”.

O altă provocare semnalată de experți este pierderea informației în timp. „Stocarea necorespunzătoare a informației. Atunci când un minister sau o agenție este reorganizată, majoritatea informațiilor de pe site-ul lor se pierd. Așa că putem găsi doar cele mai recente informații pe site-ul instituției și nu veți găsi nicăieri, spre exemplu, raportul privind starea mediului, publicat în 1995. Agențiile guvernamentale cred adesea că publicului ar trebui să i se furnizeze doar informații procesate. În același timp, bazele de informații primare sunt de obicei indisponibile”, susține Ilia Trombițchi, directorul executiv al Asociației Eco-Tiras.

Eugen Camenșic, consultant în domeniul climei și energiei durabile, dar și activist civic, este de părere că nu au fost create instrumente eficiente pentru accesul la informație, adăugând că „de obicei, răspunsul este ineficient, slab pregătit, fără analize preliminare și transfer de responsabilitate pe alte procese”.

Roman Bahnaru, președintele AO „EcoDigital”, remarcă o altă situație: chiar dacă avem acces la indicatori de mediu la nivel național, aceștia nu corespund celor europeni în vigoare. De exemplu, la capitolul „date statistice privind managementul deșeurilor”, Agenția de Mediu este în urmă cu 10-15 ani, în comparație cu unele țări europene și nu doar. Roman Bahnaru susține că „în Europa și, în general, în lume, sunt indicatori mai complecși, legați de reciclare, de reutilizare, de circularitate, în timp ce la noi acești indicatori nu se calculează. Datele statistice nu sunt elocvente și reale”.

Câteva concluzii 

Analiza paginilor web ale instituțiilor de mediu și discuția cu experți din domeniu ne-au condus spre următoarele concluzii și constatări:

1. Informații neactualizate: Majoritatea instituțiilor subordonate Ministerului Mediului se confruntă cu probleme legate de actualizarea informațiilor. Paginile web sunt învechite, iar unele date nu au fost actualizate de ani de zile. Acest lucru face dificilă obținerea de informații precise și relevante pentru public.
2. Date inaccesibile: Documentele publicate sunt adesea într-un format inaccesibil, cum ar fi cele scanate sau diagramele fără texte explicative. Acest lucru împiedică cetățenii să înțeleagă și să interpreteze informațiile corespunzător.
3. Informarea proactivă insuficientă: Unele instituții au prezentat informațiile de care dispun doar la solicitare. De asemenea, nu toate au răspuns în mod complet și prompt la solicitările de informație, unele au întârziat sau au oferit răspunsuri incomplete. Aceasta poate indica o lipsă de eficiență în gestionarea solicitărilor de informație.
4. Pagini web neadaptate: Multe site-uri web nu sunt adaptate la noile tehnologii sau nu funcționează corect pe dispozitive mobile. Acest lucru reprezintă o problemă într-o eră în care accesul la informații se realizează din ce în ce mai mult prin intermediul dispozitivelor mobile.
5. Standarde și proceduri neclare: Există o nevoie evidentă de standarde și proceduri clare pentru furnizarea și actualizarea informațiilor de mediu. Aceste standarde ar trebui să asigure accesul publicului la informații precise, relevante și actualizate în mod regulat.
6. Lacune de transparență: Unele pagini web nu au prezentate date privind rapoarte de activitate, bugetul, componența diferitor consilii etc.

Cu siguranță, pentru asigurarea proactivă, completă și complexă a informației de mediu pe paginile instituțiilor de mediu, este nevoie de efort susținut și atenție sporită, iar îmbunătățirea prezentării informației de mediu ar trebui să fie o prioritate pentru autorități.

Instituțiile de mediu trebuie să încurajeze și să faciliteze participarea cetățenilor la protecția mediului, dar și la conservarea naturii. Pentru ca acest lucru să fie posibil este necesară furnizarea constantă și adecvată a informațiilor de mediu.

Elaborat la inițiativa CPR, cu suportul financiar al Fondului Canadian pentru Inițiative Locale/The Canada Fund for Local Initiatives și co-finanțat de Suedia.