Alertă de Ziua Internațională a Păsărilor: Câteva specii au dispărut complet din Republica Moldova

Dropia (Otis tarda) 

„Această specie pur și simplu nu mai există la noi. A fost printre primele specii care au dispărut urmare a intensificării agriculturii. A dispărut din multe țări și doar insular mai există populații apropiate de noi – în Ungaria, Serbia – de aici, ocazional, poate se mai întâmplă să vină vreun individ pe la noi. La general, populația de dropii din Republica Moldova a dispărut, nu mai există”, transmite îngrijorată experta în ornitologie Silvia Ursul.

Hoitarul (Neophron percnopterus) 

„Specia continuă să existe în vecinătatea noastră, în țările din Balcani. La noi în țară, populația cuibăritoare nativă a dispărut”, explică Silvia Ursul.

În România, de exemplu, această specie a dispărut la sfârșitul secolului trecut, conform unor surse, fiind ultima specie de vultur care a cuibărit în țara vecină. 

Vânturelul mic (Falco naumanni) 

„În aceeași situație este vânturelul mic – la noi nu există ca populație, a dispărut. Alte țări din vecinătate fac eforturi mari pentru a crea și păstra o populație cuibăritoare”, notează vicepreședinta SPPN.

În anul 2020, în România erau doar șapte exemplare de astfel de păsări.

Cartea Roșie, registrul oficial care urmărește animalele și păsările pe cale de dispariție din Republica Moldova, a stabilit că în acest moment sunt și alte păsări care ar putea să dispară complet. În total, în Cartea Roșie sunt 62 de specii de păsări periclitate. Adică, în cazul a 62 de specii, numărul indivizilor din habitatul natural a fost redus dramatic.

Dintre aceste 62: 

• 29 de specii fac parte din categoria „critic periclitate” (specie amenințată cu dispariția în viitorul apropiat în habitatele naturale) 
• 8 specii au statutul „periclitate” (specie în pericol de exterminare, a cărei supraviețuire este improbabilă dacă factorii cauzali continuă să influențeze starea ei)
• 25 de specii sunt incluse în categoria „vulnerabile” (specie despre care se consideră că în timpul apropiat va trece în categoria „periclitate”, dacă factorii cauzali vor continua să influențeze starea ei) 

„Toate cele 62 de specii din Cartea Roșie sunt cumva pe cale de dispariție, doar că la diverse etape de pericol. Totuși, eu cred că unele dintre speciile de păsări incluse acum în Cartea Roșie cu statutul „pe cale de dispariție” deja au dispărut, pur și simplu informația nu a fost actualizată”, spune Silvia Ursul.

Motivul pentru care nu mai vedem astfel de păsări în Republica Moldova este intervenția prea mare a omului în natură.

Omul nu ține cont de necesitățile faunei, iar în final, foarte puține specii de animale și plante se pot regăsi și adapta în noua natură creată de om.

„Aproape orice intervenție a omului s-a soldat cu foarte multe probleme la care el nu s-a gândit și pe care nu le-a anticipat. Dacă chiar și s-a gândit la ele, atunci nu i-a păsat: poluarea apelor, poluarea solului, defrișarea, împădurirea haotică, transformarea câmpiilor în terenuri arabile, unde se practică agricultură intensivă și extensivă. Ce înseamnă agricultură intensivă? Consum și producție ridicate pe unitatea de suprafață de teren agricol, proporție scăzută de teren necultivat, nivel ridicat de folosire a elementelor de reglare fitosanitară, randament crescut de producție a culturii pe volumul de teren agricol”, explică Silvia Ursul. 

Pentru perpetuarea speciei este nevoie de două condiții de bază: resurse de hrană și loc pentru cuibărit. 

Cum protejăm păsările și cum prevenim dispariția lor?

Specialista în ornitologie spune că soluția este, în primul rând, creșterea suprafeței habitatelor naturale. Ar fi vorba despre zonele unde intervenția omului ar fi minimă sau ar lipsi în totalitate.

„Ariile să fie gestionate strict în concordanță cu procesele naturale firești, cum ar fi să lase terenurile să se inunde natural, să se lase pădurile să îmbătrânească natural”, notează Silvia Ursul.

O mare problemă sunt pesticidele. Aceste preparate chimice omoară dăunătorii agricoli, dar și populația de insecte din zonă. Conform entomologilor (specialiști în insecte), folosirea exagerată de pesticide (erbicide, insecticide, rodenticide) a dus la o adevărată apocalipsă a insectelor.

„Vedem doar când ne trezim că mor polenizatorii (în speță albinele) și începem să ne mirăm de ce se întâmplă”, spune experta. 

Specialiștii spun că păsările pot ajuta agricultura. Potrivit lor, natura a inventat un soi de insecticid natural. Este vorba de păsările insectivore. Prezența păsărilor este benefică habitatelor agricole, o plantaţie de viţă-de-vie, livadă sau un teren cultivat cu cereale.

Păsările se hrănesc cu o cantitate egală cu greutatea lor corporală, iar atragerea şi menţinerea acestor specii insectivore reduce mult din costurile cu combaterea chimică.  

„Protecția speciilor de păsări nu poate fi ceva aparte de protecția altor elemente ale naturii: toate sunt legate și toate lucrează spre un echilibru dinamic în natură”, concluzionează vicepreședinta Societății pentru Protecția Păsărilor și a Naturii. 

Viorel Sandu, inspector superior la Direcția controlul utilizării și plasării pe piață a produselor de uz fitosanitar și a fertilizanților de la Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, susține că produsele care ajung în Republica Moldova sunt înregistrate, iar informațiile despre ele se găsesc pe site-ul pesticide.md. 

Totuși, el nu exclude că unii oameni fac și contrabandă cu asemenea substanțe și ajung să fie folosite pe unele terenuri. 

Agricultorii sunt monitorizați de agențiile subteritoriale ale ANSA. Viorel Sandu precizează că se fac controale atât planificate, cât și inopinate pentru a verifica ce cantități și de care pesticide sunt folosite în agricultură.

Cazuri grave de folosire abuzivă a pesticidelor, susține inspectorul, nu sunt înregistrate oficial și nu există documente care să dovedească acest lucru.

„Abuzuri? Cum să vă spun? E greu să mă pronunț. Agentul economic poate să folosească un preparat care este destinat cireșilor, dar el îl utilizează la vișin. E o încălcare, dar nu e gravă”, ne povestește Viorel Sandu.

Codul Contravențional prevede că agricultorii care încalcă regulile de folosire, păstrare a fertilizanților, dar și tăinuirea informațiilor legate de pesticide se pedepsește cu amenzi. De exemplu, poluarea mediului cu produse fitosanitare peste limitele normei se amendează cu până la 1500 de lei pentru persoanele fizice și cu până la 4500 de lei pentru agenții economici.