Peleți și brichete din biomasă pentru încălzirea caselor: ce potențial există în Republica Moldova
De la 50 de bani la 1.50 lei per kg. Colectarea maculaturii nu e trend, dar necesitate
Colectarea separată a deșeurilor de hârtie este o activitate interesantă, dar și importantă pentru mediu. În Chișinău sunt șapte puncte de colectare, care primesc spre reciclare cărți, caiete, ziare, reviste și carton. Odată colectate, acestea sunt transportate la uzină pentru a fi prelucrate și reutilizate sau exportate.
O ușă maronie, pereți reci și mucegăiți, mirosind a fum de țigară, dar și a cărți, ziare sau reviste vechi. Așa poate fi descris punctul de colectare a maculaturii de pe strada Columna 91 din Chișinău.
De mai bine de un an, Alexandru Șvîțchii și echipa sa, trecuți greu prin viață, colectează maculatură. Oamenii vin aici să aducă ziare, caiete, cărți și carton. Maculatura colectată este sortată, aranjată pe tipuri.
Alexandru ne-a spus că sunt și niște reguli de respectat: ,,În primul rând, maculatura adusă trebuie să fie legată sau împachetată. Hârtia albă trebuie să fie pusă în pachete sau în saci. Maculatura pe care o vedeți este adusă la fața locului de către oameni, noi nu ne deplasăm la domiciliu. De aici, transportarea maculaturii mai departe se face cu mașina uzinei”.
Un kg de maculatură predată la punctul de colectare costă 50 de bani. Dar, dacă vrei să cumperi vreo carte de acolo, nu mai plătești la kg, prețul variază în funcție de vechimea acesteia. Am cumpărat și noi câte un ziar de la ei și am plătit 10 lei pentru un exemplar.
„Eco Recycling”- un viitor curat
Următorul punct de reciclare pe care l-am vizitat a fost „Eco Recycling”, de pe strada Buna Vestire 15/2, care se ocupă cu reciclarea deșeurilor de echipament electric și electrocasnic, inclusiv deșeurile periculoase.
De data aceasta, am ajuns într-un oficiu cald și curat, unde am cunoscut o echipă tânără și ambițioasă. Am discutat cu administratoarea oficiului, Crina Stratan. Am primit și din partea ei o explicație amplă despre cum se colectează deșeurile.
„Sunt mai multe tipuri de deșeuri pe care le adunăm și le predăm unui reciclator autorizat final, care mai apoi le valorifică, inclusiv maculatura. Avem două puncte finale la Criuleni și Nisporeni. Noi lucrăm cu persoane juridice. Ne străduim să colectăm tot setul de deșeuri pe care îl are o companie, pentru a le fi mai comod și lor, de la echipament electric, plastic, ulei amestecat cu apă etc. Acest proiect este finanțat de UNDP și GEF, împreună cu ONG-UL „Eco-digital”, a menționat administratoarea oficiului, Crina Stratan.
„Cu persoane fizice nu prea lucrăm, deoarece noi nu achităm deșeurile aduse de ei. Însă, dacă este cineva care aduce deșeuri, noi le luăm. Când vin personal să aducă deșeuri, oamenii se așteaptă să fie achitați. Eu le spun că sunt reciclator final. Pentru faptul că ei au venit și mi-au adus maculatura, eu nu pot să îi plătesc, deoarece eu trebuie să o duc la un punct de colectare specializat, care include bani, pentru că transportul costă. Și oamenii când aud că nu le achităm se retrag și se duc în altă parte”, spune Corina.
De ce este important să colectăm maculatura?
Experții în mediu spun că primul pas al procesului de reciclare este colectarea separată, asta însemnând o faptă utilă pentru natură și pentru noi. Colectarea separată este considerată ca fiind cea mai eficientă metodă de reducere a impactului deșeurilor.
Crina Stratan ne spune că, fiind în domeniu, observă că oamenii nu sunt preocupați de asta, le este greu să înțeleagă de ce trebuie colectate deșeurile separat. „Totuși, nu este imposibil, pentru că nu suntem doar noi, mai sunt și alte organizații, ONG-uri și instituții care sunt preocupați de această problemă. Acest lucru este importat, având în vedere că noi toți pretindem la o țară cât mai verde și mai curată, dar nu vrem să vedem că tot noi aruncăm deșeuri iresponsabil”.
Cum se pregătește cartonul pentru export la fabrica „Vladecaprim SRL”?
Un teren mare, într-o parte mai retrasă a orașului. Întorcând privirea, vezi doar carton. Afară muncitorii pregătesc cartonul pentru export, presându-l cu mașina specială. Acolo l-am întâlnit pe Vasile, muncitor la fabrica „Vladecaprim SRL”, care ne-a spus de la cine primesc maculatură și unde o exportă: „Noi primim maculatură de la persoane fizice, însă avem contract și cu diferite companii. Exportul se face în România și Ucraina”.
Directorul companiei, Vasile Botnari, ne-a explicat cum decurg lucrurile la uzină: „Noi ne numim „Vladecaprim SRL” și colectăm maculatură de șapte ani. Compania noastră are două puncte de colectare. Din tot ce strângem noi, avem circa 90% carton, 9% cărți și 1% reviste. Un kg de maculatură costă 1 leu și 50 de bani. În mare parte, ne ocupăm de carton, îl aducem la depozit și îl presăm cu mașina specială”.
„Odată exportat, materialul se prelucrează, iar din ziare, cărți și hârtie albă se face hârtie igienică, șervețele etc. Cartonul se reciclează și din nou se produce carton”, a mai adăugat directorul uzinei.
Vasile Botnari și-ar dori ca oamenii să atragă mai multă atenție colectării maculaturii, pentru că acestea sunt deșeuri care trebuie reciclate și repuse în circulație.
Economii prin reciclare
Reciclarea deșeurilor de hârtie este o activitate care poate să producă economii. O fabrică de hârtie consumă cu 40% mai puțină energie dacă folosește hârtie reciclabilă, decât fibră nouă. Cu tehnologiile actuale, hârtia poate fi reciclată de cel mult patru ori. De asemenea, producerea hârtiei din lemn consumă mai multe resurse decât producerea hârtiei din deșeuri. Spre exemplu, o tonă de hârtie reciclată poate economisi 3200 litri de apă, 380 KWh energie electrică, 17 copaci cu vârsta de 20 de ani și evită eliberarea în atmosferă a circa 850 de grame de dioxid de carbon, scrie HartaReciclarii.ro.
O altă metodă de reciclare a maculaturii
Elevii și profesorii de la Liceul Teoretic „Grătiești” pot fi un exemplu pentru alte instituții publice din țară. Prin proiectul „Spre o Școală mai Verde, Durabilă și Eficientă”, ei au încercat un experiment pentru a valorifica hârtia colectată. Observând că cele mai multe deșeuri de la școală sunt cele de hârtie, circa 3-4 kilograme săptămânal, ei au încercat să le transforme în brichete pentru foc.
În fiecare săptămână, câte o clasă din liceu era de serviciu pentru a recicla deșeurile de hârtie și a le transforma în brichete. Ulterior, acestea au fost distribuite persoanelor vârstnice din sat, pentru a fi puse pe foc pe timp de iarnă.
Conform paginii Reciclare.MD, în Republica Moldova sunt 792 puncte de colectare a deșeurilor și doar 7 sunt specializate în colectarea maculaturii.
Autoare: Nicoleta Mugureanu și Daniela Novac