Aceleași practici la trei ani distanță. Rădăcini distruse ale copacilor în reabilitarea trotuarului de pe 31 August 1989

După aproape trei ani de incertitudine privind soarta segmentului cu caldarâm istoric de pe strada 31 August 1989 din Chișinău, au fost demarate lucrările de reabilitare pe porțiunea dintre străzile Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni și Alexandr Pușkin. Tronsonul are aproximativ 300 de metri și o suprafață de peste 7.300 m². În teren, însă, se observă deja rădăcini de arbori expuse și zone de sol afectate în urma decopertărilor, ceea ce ridică întrebări privind impactul intervențiilor asupra aleei. 

În timpul unei vizite în teren, Ecopresa a observat rădăcini dezgolite și porțiuni de sol afectate în urma lucrărilor de decopertare a carosabilului. Printre grămezile de pietriș rezultate din șantier se văd rădăcini expuse, rămase la suprafață după îndepărtarea stratului de trotuar. 

Contextul lucrărilor

Segmentul aflat în reabilitare a devenit cunoscut în martie 2023, când, în timpul lucrărilor de renovare, a fost descoperit un caldarâm vechi din piatră de granit. Cercetările arheologice efectuate de Agenția Națională Arheologică au arătat că pavajul datează din anii 1869–1870, fiind unul dintre cele mai vechi caldarâmuri din Chișinău. Descoperirea a dus la suspendarea lucrărilor și la elaborarea unui proiect de conservare și valorificare a patrimoniului istoric.

Recent, Primăria Municipiului Chișinău a anunțat reluarea reabilitării zonei, cu termen de finalizare stabilit pentru 31 decembrie 2026. Proiectul prevede reabilitarea integrală a pavajului și a structurii drumului, refacerea trotuarelor, amenajarea unei piste pentru bicicliști, modernizarea sistemului de canalizare pluvială și a iluminatului stradal. După finalizarea lucrărilor, circulația auto va fi interzisă, iar segmentul va fi destinat exclusiv pietonilor și bicicliștilor.

Reabilitarea se desfășoară doar pe terenurile aflate în proprietate municipală. În zona din fața Teatrului „Licurici”, a Bibliotecii Naționale și a havuzurilor de lângă Palatul Național „Nicolae Sulac”, aflate în gestiunea statului, Primăria nu are drept de intervenție.

„Copacii și, în general, plantele sunt văzute, de obicei, ca un impediment”

Pentru a înțelege amploarea problemei, am discutat cu Alexandru Lozinschi, activist de mediu, care susține că modul în care autoritățile tratează arborii în timpul lucrărilor de infrastructură rămâne problematic.

„Oamenii care lucrează la astfel de proiecte nu au, de multe ori, o relație reală cu natura. Copacii sunt percepuți ca un impediment, nu ca organisme vii, iar acest lucru se reflectă în modul de intervenție”, afirmă activistul.

Potrivit lui Lozinschi, lucrările ar trebui realizate de specialiști care cunosc impactul asupra spațiilor verzi. În lipsa acestei abordări, arborii pot fi expuși riscului de degradare.

„Mulți arbori au rădăcini superficiale, iar când acestea sunt afectate, stabilitatea lor scade. Problema nu este vizibilă imediat, pentru că solul este ulterior acoperit la loc”, explică el.

Expertul mai subliniază necesitatea unor intervenții mai prudente în jurul arborilor: „Este nevoie de lucrări cu impact minim asupra rădăcinilor. Sunt mai lente și mai costisitoare, dar permit păstrarea arborilor maturi.”

Cum ar trebui protejați arborii

Lozinschi atrage atenția că, în prezent, lipsesc date clare privind numărul și starea arborilor din oraș, ceea ce face dificilă o gestionare eficientă a spațiilor verzi.

„Nu există date exacte despre suprafețele verzi sau despre starea lor. Cadastrarea spațiilor verzi ar trebui să fie o prioritate. Doar pe baza acestor date se pot lua decizii corecte și se poate institui un control real”, spune expertul.

Precedent documentat de Ecopresa în 2023

Problema protecției arborilor de pe strada 31 August 1989 nu este nouă. În 2023, Ecopresa a documentat situații similare pe alte segmente ale aceleiași străzi, unde rădăcinile arborilor au fost afectate în timpul lucrărilor de reabilitare a trotuarelor. La acel moment, specialiștii avertizau că deteriorarea sistemului radicular poate reduce stabilitatea arborilor și le poate afecta sănătatea pe termen lung.

Citește și: Repară trotuarele și mutilează copacii. Câtă viață mai au arborii cu rădăcinile tăiate?

Experiența altor țări

În Marea Britanie și SUA este utilizată pe scară largă tehnologia „Air Spade” — un instrument care funcționează cu aer comprimat și permite excavarea solului din jurul rădăcinilor fără a le deteriora. Un studiu realizat de Universitatea din Maryland arată că plantele pot supraviețui și se pot reface dacă nu este afectată mai mult de un sfert din zona rădăcinilor, iar cele mai importante rădăcini de absorbție se află în stratul superior al solului.

În Franța, fiecare platan are un fel de „buletin de identitate”, care include informații despre momentul plantării, intervențiile efectuate de-a lungul timpului și recomandările privind îngrijirea ulterioară. În Letonia, în unele cazuri, arborii sunt transplantați integral în alte zone ale localităților pentru a fi salvați în timpul construcțiilor.

Conform unei cercetări efectuate de Universitatea Maryland din Statele Unite ale Americii, plantele vor supraviețui și se vor recupera în urma deteriorării rădăcinii dacă aceasta nu depășește 1/4 din zona totală a rădăcinii.

Cele mai multe dintre rădăcinile importante de hrănire a copacilor sau arbuștilor se află în cei 15-16 cm superiori ai solului. Dacă sunt deteriorate, absorbția de apă și nutrienți este restricționată, reducând creșterea.

Consecințele deteriorării rădăcinii unui copac pot apărea peste câteva luni sau chiar ani și pot provoca simptome de declin sau deces a arborelui, în funcție de situație și de cât de multe daune au fost provocate.